Gradinaeden's Blog

Just another WordPress.com site

4. Trupul

ISUS A VENIT SA ISI STABILEASCA TRUPUL PE PAMANT

Dumnezeu i-a dat lui Isus, al doilea Adam, toata stapanirea si autoritatea nu doar pe pamant dar si in ceruri. Misiunea Lui a fost aceea de stabili Imparatia Tatalui in fiecare natiune. Si pentru a face aceasta, El a avut nevoie de trup, care este alcatuit din noi.

Asa cum deja am vazut, Duhul lui Dumnezeu se uneste cu noi in timpul Cinei, facandu-ne una cu Tatal si cu Fiul. Domnul isi imparte viata cu noi si ne incrusteaza (grefeaza, tatueaza)) in trupul Lui.

Noi toti, in adevar, am fost botezati de un singur Duh, ca sa alcatuim un singur trup, fie iudei, fie greci, fie robi, fie slobozi; si toti am fost adapati dintr-un singur Duh. (1Corinteni 12:13)

Cuvantu lui Dumnezeu ne spune in Efeseni 4:10-14, ca atunci cand Isus s-a coborat din cer, a implinit toate lucrurile, stabilindu-si trupul misterios pe pamant.

Vointa lui Isus este ca trupul Lui sa creasca si sa dobandeasca toata plinatatea care este in El. Aceasta se va intampla cand toate madularele lui actioneaza intr-o coordonare perfecta. Isus priveste lucrarea finala din cer, acolo unde El este capul. Noi suntem trupul Lui, miscandu-ne in armonie cu El.

Odata cu pierderea esentei Cinei, am pierdut si pozitia (suprematia) trupului. Trupul a devenit divizat si a ramas dezmembrat pe pamant. Incercam sa il unim prin mii de predici, care ne ajuta cel mult sa ne simtim vinovati, dar care duc lipsa de puterea unificatoare care vine doar cand mancam trupul Lui.

Pavel se roaga ca ochii nostri sa fie deschisi ca sa putem vedea si intelege cine suntem si ce inseamna A FI TRUPUL LUI.

Realitatea faptului ca suntem trupul Lui nu inseamna ca esti membru al unei organizatii, sau ca ai calea pregatita spre cer. A fi trupul Lui este un adevar puternic. Inseamna pur si simplu a fi Isus pe pamant, cu toata autoritatea si puterea Lui.

Nu incetez sa aduc multumiri pentru voi, cand va pomenesc in rugaciunile mele. Si ma rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatal slavei, sa va dea un duh de intelepciune si de descoperire, in cunoasterea Lui, si sa va lumineze ochii inimii ca sa pricepeti care este nadejdea chemarii Lui, care este bogatia slavei mostenirii Lui in sfinti si care este fata de noi, credinciosii, nemarginita marime a puterii Sale, dupa lucrarea puterii tariei Lui, pe care a desfasurat-o in Hristos, prin faptul ca L-a inviat din morti si L-a pus sa sada la dreapta Sa, in locurile ceresti, mai presus de orice domnie, de orice stapanire, de orice putere, de orice dregatorie si de orice nume care se poate numi, nu numai in veacul acesta, ci si in cel viitor. El I-a pus totul sub picioare si L-a dat capetenie peste toate lucrurile, Bisericii, care este trupul Lui, plinatatea Celui ce indeplineste totul in toti. (Efeseni 1:16-23)

Acesta este unul dintre cele mai puternice pasaje din Noul Testament. Daca ochii nostri nu sunt luminati sa traim in puterea acestui adevar, ne vom comporta ca niste crestini mergatori la biserica care au o gramada de probleme, crezand ca Dumnezeu uneori ne aude, si alteori nu ne aude.

Care este cheia spre iluminarea ochilor nostri, ca sa putem sa schimbam limitele viziunii noastre? Este frangerea panii la Cina care Il reveleaza pe Hristos in slava Lui.

Pe drumul spre Emaus, ucenicii au umblat cu Isus si L-au auzit vorbind. Dar desi ungerea Lui a fost revelata duhurilor lor, ei nu L-au recunoscut. Asa umbla multi crestini. Sunt langa Isus. Il pot auzi, Ii pot simti Duhul, dar ei nu inteleg intr-adevar ca sunt cu El si in El ca si trup al Lui.

Prin frangerea painii, Isus se reveleaza pe Sine noua si in noi.

Pe cand vorbeau ei si se intrebau, Isus S-a apropiat si mergea pe drum impreuna cu ei.Dar ochii lor erau impiedicati sa-L cunoasca…….Pe cand sedea la masa cu ei, a luat painea; si, dupa ce a rostit binecuvantarea, a frant-o si le-a dat-o. Atunci li s-au deschis ochii si L-au cunoscut; dar El S-a facut nevazut dinaintea lor. (Luca 24:15-16, 30-31a)

Isus a avut un scop cu aceasta orbire a lor, care mai tarziu a fost ridicata de peste ochii lor. El a vrut sa stabileasca importanta celei mai mari mosteniri care ne-a lasat-o, frangerea painii.

Mancand trupul Lui, aceasta ne va deschide ochii intelegerii, ca sa cunoastem toate bogatiile pe care el ni le garanteaza, ca sa Il putem vedea fata in fata. A-L vedea pe El nu este un privilegiu doar pentru cativa, este mostenirea noastra, si asta ne transforma in asemanare cu El.

Peste putina vreme, lumea nu Ma va mai vedea, dar voi Ma veti vedea; pentru ca Eu traiesc, si voi veti trai. In ziua aceea, veti cunoaste ca Eu sunt in Tatal Meu, ca voi sunteti in Mine si ca Eu sunt in voi. (Ioan 14:18-20)

Observati in aceste doua pasaje cum sunt deschisi ochii nostri spirituali, dupa care putem sa Il vedem si sa ne uitam la El. Stim ca intr-adevar suntem una cu Duhul lui Dumnezeu. Cand ochii ne sunt deschisi, perspective noastra asupra tuturor lucrurilor se schimba.

DEOSEBIND TRUPUL DOMNULUI

Faptul ca Isus a venit sa stabileasca trupul Sau pe pamant este de importanta enorma, pentru ca in felul acesta Dumnezeu isi impregneaza designul (conceptul, planul) Lui in noi. Prin trupul Lui misterios (care suntem noi) El guverneaza si isi aduce Imparatia pe pamant. Deosebirea trupul intr-un mod corect este ceva esential pentru relatia noastra cu Tatal.

Apostolii Noului Testament au vrut sa fie siguri ca intelegem ce inseamna a discerne trupul Domnului. A fi ignorant fata de trupul Lui sau a-L intelege gresit va avea ca rezultat boala, slabiciunea si chiar moartea trupurilor noastre fizice.

Astazi, aceasta este una din cele mai mari probleme pe care le vedem. Trupul lui Hristos este mutilate, divizat peste tot in lume. Mii de crestini sunt bolnavi si multi mor pentru ca ataca sau distrug trupul Domnului care este biserica.

1 Corinteni, capitolul 11 este un pasaj frecvent folosit in timpul actului ritual al Cinei. Cu toate acestea este unul dintre pasajele cele mai gresit interpretate.

Caci am primit de la Domnul ce v-am invatat; si anume, ca Domnul Isus, in noaptea in care a fost vandut, a luat o paine. Si, dupa ce a multumit lui Dumnezeu, a frant-o si a zis: „Luati, mancati; acesta este trupul Meu care se frange pentru voi; sa faceti lucrul acesta spre pomenirea Mea.” Tot astfel, dupa Cina, a luat paharul si a zis: „Acest pahar este legamantul cel nou in sangele Meu; sa faceti lucrul acesta spre pomenirea Mea, ori de cate ori veti bea din el (1Corinteni 11:23-26)

Luand Cina in fiecare zi, mi-a deschis ochii asupra minunatului adevar din acest pasaj. Primul lucru pe care Duhul mi l-a aratat este ca trupul Domnului a fost frant pentru noi. Aceasta nu vorbeste doar despre marea Lui dragoste pentru lume, ci ne pune in situatia de a intelege ce a produs pacatul nostru in trupul fizic a lui Hristos.

Odata, in timp ce mancam trupul Lui, L-am vazut pironit pe cruce cu ranile deschise si cu fata desfigurata. Am putut vedea cate un pacat de-al meu in fiecare rana, cu numele meu scris pe ele. Apoi am auzit clar vocea Lui care mi-a spus: “Acesta este trupul meu care a fost frant din cauza ta”

Un fior oribil a trecut prin fiinta mea cand am realizat ca pacatele mele L-au crucificat pe Fiul lui Dumnezeu. Eu, cu faptele mele, L-am brutalizat (schingiuit) pe preaiubitul meu Isus. L-am dat la moarte. Noi L-am omorat. Intelegerea acestui fapt ne va aduce o convertire autentica.

Aceasta este ceea ce apostolul Petru, plin de Duhul Sfant a spus evreilor in ziua de Rusalii:

Sa stie bine, dar, toata casa lui Israel, ca Dumnezeu a facut Domn si Hristos pe acest Isus pe care L-ati rastignit voi.” Dupa ce au auzit aceste cuvinte, ei au ramas strapunsi in inima si au zis lui Petru si celorlalti apostoli: „Fratilor, ce sa facem?” (Fapte 2:36-37)

Cand intelegem ca fiecare dintre noi L-am omorat, si cand vedem clar ca pacatele noastre L-au strapuns, sufletele noastre vor fi umplute cu durere, si asta produce pocainta adevarata. Cum as putea sa vad lucrarea pacatelor mele, ranindu-L intr-un mod crud si apoi sa ma intorc inapoi la pacat si sa comit acelasi pacat din nou?

Biserica primara traia acest adevar in fiecare zi. In timp ce frangeau painea, isi aminteau ce au facut pacatele lor trupului Domnului. Se uitau unii in ochi altora cand frangeau painea si realizau cum pacatele lor au ranit trupul lui Isus. Sufletele lor traiau acest adevar in fiecare zi. Simteau asta cu inimile lor si asta i-a transformat.

In Evrei cuvintele “in amintirea (memoria) Mea” inseamna a retrai un eveniment, ca si cum s-ar intampla in acel moment. Frangerea painii zilnic in casele lor a fost ceva ce a afectat adanc felul lor de viata, felul in care au gandit, iubit si cunoscut pe Isus. A afectat felul in care s-au raportat unii la altii si chiar felul in care i-au tratat pe necredinciosi. Frica lui Dumnezeu a fost in abundenta in vietile lor. Duhul Sfant a putut sa faca tot felul de semne si minuni intr-o ambianta in care toti umblau in sfintenie. Apostoli simpli ca Anania, au fost condusi de Duhul la nivele uimitoare in ce priveste proorocia. Acesta a fost folosit sa duca Evanghelia unui mare prigonitor al bisericii, Saul din Tars, care deasemenea a fost vindecat si a primit Duhul Sfant prin el. Saul a fost marcat de acest frate necunoscut, si a fost transformat intr-unul dintre cei mai mari apostoli: Pavel.

A fi crestin in acele timpuri era ceva vizibil, palpabil, ceva ce era privit cu admiratie. Aveau trecere inaintea oamenilor (aveau favorul oamenilor) pentru ca credinciosii erau oameni plini de dragostea lui Dumnezeu. Oamenii au vrut sa aiba ceea ce credinciosii aveau. Marea lor preocupare nu era aceea de a avea confortul in aceasta lume indiferent de pret ci acela ca toti sa Il cunoasca pe puternicul Mantuitor, care le-a transformat inimile.

Povestea de la Cina continua prin urmatoarele:

Pentru ca, ori de cate ori mancati din painea aceasta si beti din paharul acesta, vestiti moartea Domnului, pana va veni El. (1 Corinteni 11:26)

Proclamarea mortii Domnului inseamna a vorbi despre moartea Lui si intelegerea ca aceasta moarte este legata de propriile noastre fapte. Inseamna a intelege si a vorbi despre ceea ce pacatul nostru i-a facut lui Isus, despre cum nelegiurea noastra L-a dus la moarte.

Avem nevoie literalmente sa mancam aceasta intelegere asupra mortii lui Isus pana ce tot ceea ce facem si gandim este saturat cu jertfa Lui, ca viata Lui sa se manifeste prin noi. Moartea Lui a invins moartea si imparatia diavolului.

Purtam intotdeauna cu noi, in trupul nostru, omorarea Domnului Isus, pentru ca si viata lui Isus sa se arate in trupul nostru…..Astfel ca, in noi lucreaza moartea, iar in voi viata (2 Corinteni 4:10-12)

Transformand Cina intr-un ritual fara viata, aceasta va aduce asupra noastra efectul contrar. Judecata, boala si moartea vin peste biserica. De aceea vedem asa de multi bolnavi printre credinciosi, atat fizic cat si spiritual.

De aceea, oricine mananca painea aceasta sau bea paharul Domnului in chip nevrednic, va fi vinovat de trupul si sangele Domnului. Fiecare sa se cerceteze, dar, pe sine insusi, si asa sa manance din painea aceasta si sa bea din paharul acesta. Caci cine mananca si bea isi mananca si bea osanda lui insusi, daca nu deosebeste trupul Domnului. Din pricina aceasta sunt intre voi multi neputinciosi si bolnavi, si nu putini dorm.  Daca ne-am judeca singuri, n-am fi judecati. Dar, cand suntem judecati, suntem pedepsiti de Domnul, ca sa nu fim osanditi odata cu lumea. (1 Corinteni 11:27-32)

FRANGEREA PAINII ADUCE UNITATE

Biserica primara discernea (deosebea) trupul Domnului in ce priveste imensa jertfa a Domnului, si o apreciau in fiecare zi in vietile lor. De asemenea apreciau trupul Lui format din toti credinciosii. Deosebirea trupului Domnului nu se incheie cu crucea. Trupul Lui mistic (simbolic) pe pamant este de asemenea de mare importanta pentru Domnul nostru.

Paharul binecuvantat, pe care-l binecuvantam, nu este el impartasirea cu sangele lui Hristos? Painea pe care o frangem, nu este ea impartasirea cu trupul lui Hristos? Avand in vedere ca este o paine, noi, care suntem multi, suntem un trup; caci toti luam o parte din aceeasi paine. (1 Corinteni 10:16-17)

Biserica primara a inteles ca frangerea painii are o putere supranaturala care tine trupul lui Hristos unit.

Dragostea lui Dumnezeu care ne leaga impreuna pe toti cei care suntem copiii Lui, a fost pusa in actiune prin acest act. Ei nu doar ca se iubeau unii pe altii ca un trup, dar era ceva puternic care venea din cer care facea aceasta unitate posibila. Nu era ceva fabricat prin predici, ci ceva real care vine de la Duhul. De fapt cand Duhul Sfant a venit peste ei in ziua de Rusalii, impactul dragostei in aceasta revarsare a fost asa mare incat i-a determinat sa aiba toate lucrurile in comun si nimeni nu ducea lipsa de nimic.

Cand painea este rupta in bucati, genereaza forta inversa, madularele care sunt separate vor fi atrase sa formeze trupul spiritual. Trupul (painea) care este divizata in lumea naturala este unificata in cea spirituala. Prin moartea Lui, Isus a produs viata in noi. Trupul Lui ranit produce sanatate. Umilinta Lui invinge mandria. Dragostea Lui adevarata dezarmeaza ura. Sub acest principiu, frangerea panii, care simbolizeaza trupul Lui frant, elibereaza o putere care ii leaga impreuna intr-un mod supranatural pe cei care sunt biserica Lui legitima.

Cand mancam painea, suntem ascunsi in trupul spiritual a lui Hristos care este in lume. Din acea pozitie putem incepe sa atragem pe toti cei pe care Dumnezeu i-a hotarat sa fie uniti cu noi. Cand aceste organe se vor apropia, vom intra in functiune perfecta cu organismul Lui viu.

Astazi trupul este imprastiat peste tot. Uneori madularele sunt conectate prin incheieturi disfunctionale care in loc sa ne ajute, ne fac mai mult rau. Dumnezeu are un tendon, un muschi, nervi si vene precise destinate pentru fiecare os. Domnul cunoaste care organe trebuie puse impreuna pentru ca stomacul sa digere si care parti trebuie puse in jurul plamanilor ca ei sa respire. Problema astazi este ca noi ne miscam in spatele ungerii cuiva, a invataturilor cuiva, in spatele traditiilor, a altor treziri. Rezultatul este ca avem o ureche inconjurata de degete, un ficat blocat intr-un ochi si plamanii care trebuie sa functioneze dupa sistemul lumii de marketing, din cauza ca nasul este prea ocupat, incearca sa forteze aerul prin rinichi. Mii de slujitori se ineaca, se lupta sa supravietuiasca, incercand prin fortele proprii sa isi faca contacte sa fie ajutati de altii. Isi spun unii altora “voi incerca sa imi fac niste relatii publice cu aceste organizatii (ministries), daca ei ma vor ajuta, voi avea success”. Altii spun: “o sa trimit toate aceste scrisori sa vad cine ma va ajuta financiar”. Din nefericire, cutiile postale a tuturor sunt pline cu solicitari, cerand finantare pentru o mie si unu cause si cele mai multe raman fara raspuns.

Motivul este ca imparatia lui Dumnezeu nu functioneaza in felul acesta. Domnul a stabilit ca toate elementele umane si financiare de care avem nevoie sa functioneze.

Poate ca noi nu stim ca suntem oase, tendoane sau muschi, dar El stie.

Actul frangerii painii nu doar uneste biserica dintr-o anumita generatie, dar ne uneste si pe noi cu trupul lui Hristos care a existat de-a lungul istoriei. Suntem parte a unei familii mari si vesnice. Imparatia lui Dumnezeu este vesnica. Timpul exista doar in lumea naturala. Exista legaturi in trup care sunt vesnice, de la care putem lua ungerea care a ramas, suspendata in timp sau putem redeschide fantani ale trezirii care au existat in alte locuri.

Fiecare dintre noi apartinem unei linii de ungere care se opreste odata cu moartea persoanei care avea acea ungere, care se crede ca trebuia sa ne transmita acea ungere cand a mers sa fie cu Domnul. Poate ca tu esti mostenitorul unei ungeri uimitoare dar nu ai revendicat-o niciodata. Cu toate acestea, a manca painea te va uni cu aceasta ungere. Tu si cu mine suntem pur si simplu legaturi intr-o lucrare care continua de generatii, generatii care au existat inaintea noastra, si care ne va folosi vietile sa treaca stafeta urmatoarei generatii.

Cand Saul din Tars a participat la improscarea cu pietre a lui Stefan, mantaua martirului a fost aruncata la picioarele lui. Stefan i-a iertat pe cei care l-au omorat. Cand a facut asta, ungerea si misiunea lui au ramas suspendate in aer. Aceasta crima l-a marcat pe Saul. Cand s-a convertit la Isus, a devenit parte a trupului Lui, a devenit dator celor pe care i-a omorat. In felul acesta destinul si ungerea lui Stefan s-a unit cu Pavel care a continuat lucrarea pe care moartea a intrerupt-o.

Diavolul nu poate sterge scopul lui Dumnezeu. Mai devreme sau mai tarziu, Dumnezeu conecteaza trupul Sau cu istoria sa implineasca ceea ce era hotarat. Ceea ce a inceput in timpul Reformei nu este terminat. Ceea ce a inceput pe Azusa Street, in Tara Galilor, in Pensecola si in alte locuri  care au vazut slava lui Dumnezeu, va fi din nou reinviat prin Trupul Sau (biserica) in aceste vremuri.

Exista oameni in Biblie sau in istoria bisericii fata de care simtim o afinitate extraordinara. Acesta se intampla datorita faptului ca probabil suntem parte a acelui madular spiritual care a inceput odata cu David, sau Ioan sau Pavel sau cu multi altii. Inaintasii nostrii spirituali nu este necesar sa fi fost membrii ai familiei noastre biologice. Dumnezeu nu vrea doar sa distruga mostenirea noastra rea care vine de la tatal nelegiuirilor, dar El doreste sa obtinem mostenirea binecuvantata care vine de la trupul Lui trans-generational.

Frangerea panii este o forma minunata de rugaciune care nu doar ne uneste cu istoria, dar ne uneste deasemenea si cu viitorul  ca sa atragem noi credinciosi trupului. In timp ce mancam trupul Lui, ar trebui sa chemam in trupul lui Hristos pe cei care vor face parte din el.

Toti impreuna erau nelipsiti de la Templu in fiecare zi, frangeau painea acasa si luau hrana cu bucurie si curatie de inima. Ei laudau pe Dumnezeu si erau placuti inaintea intregului norod. Si Domnul adauga in fiecare zi la numarul lor pe cei ce erau mantuiti. (Fapte 2:46-47)

FRANGEREA PAINII CLADESTE TEMPLUL LUI IN NOI

El a fost primul nascut dintre toti fratii care compun trupul Lui. El, ca Fiu a lui Dumnezeu, a fost primul templu viu in care a locuit toata plinatatea lui Dumnezeu. Trupul Lui a fost un cort in care Tatal si Duhul Sfant au locuit.

Dumnezeu doreste ca acest templu sa fie construit pe pamant prin biserica Lui. Multi cred ca asta se intampla automat cand cineva Ii spune lui Isus: “vin-o si locuieste in inima mea”. Cand cineva se converteste cu adevarat, Domnul planteaza samanta mantuirii in el, asa ca el primeste autoritatea de a fi numit copil a lui Dumnezeu. Acesta este un titlu, sau relatia de familie pe care Dumnezeu o confera credinciosului care incepe sa umble cu El. El va locui in noi dar asta depinde de ceea ce facem cu acea comoara mareata pe care El a pus-o in mainile noastre. Avem piatra din capul unghiului, dar Dumnezeu vrea o cladire terminate inlauntrul nostru.

In ziua aceea, veti cunoaste ca Eu sunt in Tatal Meu, ca voi sunteti in Mine si ca Eu sunt in voi. Cine are poruncile Mele si le pazeste acela Ma iubeste; si cine Ma iubeste va fi iubit de Tatal Meu. Eu il voi iubi si Ma voi arata lui.” Iuda, nu Iscarioteanul, I-a zis: „Doamne, cum se face ca Te vei arata noua, si nu lumii?” Drept raspuns, Isus i-a zis: „Daca Ma iubeste cineva, va pazi Cuvantul Meu, si Tatal Meu il va iubi. Noi vom veni la el si vom locui impreuna cu el.  (Ioan 14:20-23)

Observati ca locuinta lui Dumnezeu nu este stabilita inainte ca, credinciosul sa demonstreze tinerea poruncilor Sale si a Cuvantului Sau.

Astazi, biserica se afla intr-o grava situatie. Intr-un numar mare de oameni, templul spiritual a lui Dumnezeu este ruinat. Dumnezeu ne cheama sa fim templul Lui viu pe pamant, dar in realitate doar cativa oameni umbla in intelegerea acestei chemari inalte.

Intr-o analogie, Dumnezeu ii arata proorocului Hagai de ce poporul Lui se afla intr-o mare lipsa.

Dar pentru voi a venit oare vremea sa locuiti in case captusite cu tavan, cand Casa aceasta este daramata?” Asa vorbeste acum Domnul ostirilor: „Uitati-va cu bagare de seama la caile voastre! Semanati mult, si strangeti putin, mancati, si tot nu va saturati, beti, si tot nu va potoliti setea, va imbracati, si tot nu va este cald; si cine castiga o simbrie o pune intr-o punga sparta! Va asteptati la mult, si iata ca ati avut putin; l-ati adus acasa, dar Eu l-am suflat. Pentru ce? – zice Domnul ostirilor. Din pricina Casei Mele care sta daramata, pe cand fiecare din voi alearga pentru casa lui. (Hagai 1:4-6,9)

Aceasta proorocie care a fost scrisa cu referire la casele fizice, poate fi interpretata deasemenea astazi cu referire la casele spirituale. Fiecare dintre noi este o casa, atat spiritual cat si anatomic sau carnal. Cea mai mare parte din timpul si energia noastra sunt folosite pentru construirea (cladirea) noastra. Suntem preocupati sa fim siguri ca avem tot ce trebuie. Milioane de rugaciuni sunt concentrate doar pe: “Da-mi, da-mi, ajuta-ma, vindeca-ma, furnizeaza-mi, umple-ma”. In dragostea Lui, Dumnezeu ne da ceea ce cerem intr-o masura sau alta. Ne umple cu Duhul Sfant. Ne impodobeste cu daruri spirituale. Ne acopera cu har si favor. Ne curate si ne infrumuseteaza. Casele noastre sunt modelate de El.

Marea majoritate a oamenilor in biserica si-au luat ochii de la Isus ca principala tinta de inchinare si au transformat asta in a se sluji pe ei insisi. Cantarile au de a face cu ceea ce noi vrem de la El. Predicile sunt concentrate pe o viata mai buna pentru “noi”, cum sa avem success pe pamant si cum sa avem castig in ceea ce facem. Altfel spus, multumirea, cunoasterea si onorarea lui Dumnezeu si-au pierdut importanta si prioritatile noastre L-au inlocuit pe El. Casele noastre sunt din ce in ce mai ornate, iar templul launtric, locul in care El locuieste, zace uitat si in ruina.

A invata despre Dumnezeu de la altii este minunat si necesar. Cu toate acestea, asta nu trebuie sa inlocuiasca niciodata comuniunea personala si intima cu Duhul Sfant. A-L cunoaste  pe El este o experienta personala si difera de la om la om. Aceasta este ceea ce ne sustine si ne fundamenteaza ca sa nu putem fi clatinati

Si viata vesnica este aceasta: sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu (Ioan 17:3)

Frangerea painii ne duce la experimentarea si cunoasterea Lui  prin care ochii nostri sunt deschisi ca sa putem vedea si urechile noastre sa Il poata auzi.

Domnul i-a dat lui Hagai cheia, cum sa cladeasca templul ca Tatal si Fiul sa locuiasca in el.

Suiti-va pe munte, aduceti lemne si ziditi Casa! Eu Ma voi bucura de lucrul acesta si voi fi proslavit, zice Domnul.(Hagai 1:8)

Lemnul simbolizeaza natura umana a lui Isus, a trupului Sau. Acesta nu este lemn ce se poate gasi in vai, in locuri joase, in “ideile bune” ale oamenilor, si in “programe bune”. Este un lemn care se gaseste in inaltimi, in muntele sfant a lui Dumnezeu. Este acolo unde se afla Pomul Vietii, a carui radacini fuzioneaza cu Muntele Sfant a lui Dumnezeu.

“Suiti-va pe munte, aduceti lemn”, se refera la a merge in Duhul si a manca trupul lui Isus. Aceasta iti va aduce tot ce trupul Lui, lemnul, simbolizeaza si face un templu a lui Dumnezeu inlauntrul nostru.

De fiecare data cand mananc din El, cladesc locuinta Lui inlauntrul meu si El se formeaza inlauntrul meu.

Cortul intalnirii din desert arata spre ceea ce Isus este in trup. Slava lui Dumnezeu a fost acoperita cu o invelitoare de puritate, o invelitoare care reprezinta sangele Lui si o invelitoare care simbolizeaza smerenia Lui. Norul de foc era prezenta vizibila a lui Dumnezeu peste pamant, asezat peste cortul intalnirii. Aceasta deasemenea se va intampla cu cei care umbla in puritate, umilinta si care sunt plini de sangele Lui, claditi ca temple vii a lui Dumnezeu.

2.  PUTEREA CONTINUTA IN SANGE

TRUPUL LUI A FOST RANIT CA SA NE DEA VINDECARE SI SANATATE

Cand am meditat la tot ceea ce Isus a castigat pe cruce, m-am minunat ca absolut totul a fost cucerit in acea victorie.  Cu toate acestea, devin trista cand vad ca doar cativa folosesc aceasta ca sa traiasca intr-un mod supranatural. Cum am mentionat inainte, numarul de oameni care este bolnav in biserica in ziua de azi este dramatic de mare. Cheltuiesc mii de dolari pe medicamente si spitalizari cand Isus deja a obtinut victoria asupra bolii. El este solutia, nu doctorii acestei lumi.

Marea intrebare este de ce biserica nu se bucura de sanatate, sanatate deja dobandita de Mantuitorul ei?

Totusi El suferintele noastre le-a purtat, si durerile noastre le-a luat asupra Lui, si noi am crezut ca este pedepsit, lovit de Dumnezeu si smerit. Dar El era strapuns pentru pacatele noastre, zdrobit pentru faradelegile noastre. Pedeapsa care ne da pacea a cazut peste El, si prin ranile Lui suntem tamaduiti. (Isaia 53:4-5)

Raspunsul il gasim din nou in intelegerea Cinei.

In pasajul din 1 Corinteni, capitolul 11, pe care l-am studiat, Pavel vorbeste despre sanatate in legatura cu deosebirea jertfei lui Isus cand participam la Cina.

Pentru ca, ori de cate ori mancati din painea aceasta si beti din paharul acesta, vestiti moartea Domnului, pana va veni El. De aceea, oricine mananca painea aceasta sau bea paharul Domnului in chip nevrednic, va fi vinovat de trupul si sangele Domnului. Fiecare sa se cerceteze, dar, pe sine insusi, si asa sa manance din painea aceasta si sa bea din paharul acesta. Caci cine mananca si bea isi mananca si bea osanda lui insusi, daca nu deosebeste trupul Domnului. Din pricina aceasta sunt intre voi multi neputinciosi si bolnavi, si nu putini dorm. Daca ne-am judeca singuri, n-am fi judecati. Dar, cand suntem judecati, suntem pedepsiti de Domnul, ca sa nu fim osanditi odata cu lumea. (1Corinteni 11:26-32)

Luarea Cinei ca ritual, fara sa intelegem in viata noastra greutatea si ceea ce a facut pacatul, rebeliunea si nelegiuirea noastra cu Isus, ne pune intr-o pozitie periculoasa.

Nimic nu imi provoaca mai multa durere decat sa ma gandesc la Domnul meu fiind torturat si crucificat ca noi sa traim in sanatate si sfintenie, si sa vad oamenii alergand ori la medicamente ori mai rau la pacat. Aceasta este ca si cum I-am spune lui Isus: “am un raspuns mai bun ca al Tau pentru sanatatea mea” sau “Am cai mai bune de a trai decat calea pe care ai conceput-o Tu pentru mine”

Nu vreau sa condemn pe nimeni cu ceea ce spun, din moment ce nici eu nu am stiut cum sa iau in posesie sanatatea. A fost usor pentru mine sa parasesc stilul de viata pacatos pentru ca de cand am fost mantuita, L-am iubit pe Isus din toata inima. De atunci, nu am mai vrut sa fac nimic care sa Il supere sau sa Il raneasca. Dar in ce priveste sanatatea mea lucrurile au stat diferit. Nu am vazut pe nimeni traind in sanatatea oferita de Imparatia lui Dumnezeu. Toti mi-au spus ca Dumnezeu foloseste medicii, dar ceva in mine imi spunea ca ranile lui Isus nu au fost in zadar pentru mine. Daca El a trebuit sa plateasca intr-un mod asa de dureros sa imi castige sanatatea, trebuia sa existe o cale sa reusesc sa traiesc in sanatate.

Unii teologi au calculat ca copiii lui Israel au trait aproximativ 450 ani fara ca macar o singura persoana dintre ei sa fie bolnava. Aceasta se intampla pe vremea lui Moise, cand ei mancau painea care cobora din cer, inainte ca regale Asa sa mearga la medic si sa intrerupa acesta binecuvantare. In timpul acestor 450 de ani, judecatile radicale ale lui Dumnezeu au constat in evenimentele in care insusi Dumnezeu a cauzat moartea prin boala sau situatii deosebite. Vedem asta cu copilul lui David si al Batsebei, sau cu plaga pe care Dumnezeu a trimis-o din cauza recensamantului facut de rege. Oricum, acestea au fost evenimente rare in mijlocul oamenilor care traiau in sanatate.

In al treizeci si noualea an al domniei sale, Asa s-a imbolnavit de picioare asa incat avea mari dureri; chiar in timpul bolii lui, n-a cautat pe Domnul, ci a intrebat pe doctori. Asa a adormit cu parintii sai si a murit in al patruzeci si unulea an al domniei lui (2 Cronici 16:12-13)

Iehova a promis sa aiba grija de copiii Lui, si El si-a implinit promisiunea in acel timp. Nu este aceasta promisiune mai efectiva dupa ce Isus a purtat in trupul Lui bolile noastre?

Domnul va departa de tine orice boala; nu-ti va trimite niciuna din acele molime rele din Egipt, pe care le cunosti, ci va lovi cu ele pe toti cei ce te urasc (Deuteronom 7:15)

El a zis: „Daca vei asculta cu luare aminte glasul Domnului Dumnezeului tau, daca vei face ce este bine inaintea Lui, daca vei asculta de poruncile Lui si daca vei pazi toate legile Lui, nu te voi lovi cu niciuna din bolile cu care am lovit pe egipteni; caci Eu sunt Domnul care te vindeca.” (Exod 15:26)

Am citit aceste pasaje de multe ori, am participat la multe cruciade de vindecare, L-am vazut pe Dumnezeu facand multe minuni.  Cu toate acestea nu am stiut sa ajung la nivelul la care crucea este singurul lucru de care am nevoie ca sa traiesc o viata de sanatate. Cand am primit revelatia despre care scriu in aceasta carte, viata mea s-a schimbat. Am inceput sa iau pentru mine puterea din ranile lui Isus, de fiecare data cand mancam din paine.

In lumea spirituala, duhul meu s-a unit zilnic cu trupul lui Hristos, si El a absorbit toata boala mea. Astazi nu mai am nevoie nici macar de o aspirina. Am invatat cum sa cred si sa iau in posesie mostenirea pe care o avem. A manca trupul Lui, deosebirea si aprecierea a ceea ce Isus a facut pentru noi, m-a dus la acest nivel de sanatate.

Viata eterna a Celui Preainalt, traind si manifestandu-se in si prin noi este adevarata nadejde a slavei. Duhul nostru, s-a unit cu cel a lui Isus, invingand toata boala din trupul nostru. Imparatia lui Dumnezeu supune toate problemele si aduce o ordine divina fiecarui organism.

Cand simt ca o boala vrea sa imi atace trupul, iau Cina si am un timp de liniste, permitand Duhului lui Dumnezeu, care este viata in mine, sa-mi inunde toata fiinta. Ii multumesc lui Isus pentru ca s-a lasat ranit si omorat si pentru ca mi-a dat viata Lui. Vreau sa stie ca aceasta nu a facut-o in zadar pentru mine. Nici un medic nu are un raspuns mai bun decat ceea ce El a facut pentru mine. Daca nedeosebirea trupului Sau frant aduce judecata bolii si mortii, deosebirea si aprecierea Lui aduce viata si sanatate.

Biruinta asupra unei boli poate dura zile, sau saptamani, dar puterea Lui este reala si promisiunea Lui este adevarata.

TRUPUL LUI  ESTE ADEVARATA MANA

Trupul lui este o adevarata hrana care ne tine si ne da putere. Isus le-a zis: „Adevarat, adevarat va spun ca Moise nu v-a dat painea din cer, ci Tatal Meu va da adevarata paine din cer; caci Painea lui Dumnezeu este aceea care Se coboara din cer si da lumii viata.” (Ioan 6:32-33)

Nu doar unitatea duhurilor noastre cu Isus produce sanatatea, dar noi primim putere si vitalitate deasemenea. Hrana spirituala produce putere supranaturala ca sa facem mari lucrari pentru Dumnezeu.

TRUPUL LUI NE RASTIGNESTE FIREA

Poate cea mai mare problema a fiecarui crestin este rastignirea firii ca sa ne conformam imaginii Domnului.

Cei ce sunt ai lui Hristos Isus si-au rastignit firea pamanteasca impreuna cu patimile si poftele ei. (Galateni 5:24)

In Isus locuieste puterea de a omora fiecare dorinta pamanteasca, punand-o la picioarele Tatalui. Isus a spus:

Caci M-am coborat din cer ca sa fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis.(Ioan 6:38)

Isus este Mielul junghiat inainte de intemeierea lumii. Cand a venit pe pamant, totul in El I-a vorbit despre sacrificiu. Trupul Lui a fost saturat (imbibat) cu privatiuni si ascultare pana la moarte. Cand mancam trupul Lui acelasi sentiment invadeaza inima si emotiile noastre. Duhul Lui are puterea supranaturala de a pune dorintele Lui in sufletul nostru si sa ne faca sa detestam orice nu se aliniaza cu voia Lui.

Aceasta este samanta lui Dumnezeu care traieste si lucreaza prin noi cand ne hranim din adevarata mancare care se afla in trupul Lui.

Oricine este nascut din Dumnezeu nu pacatuieste, pentru ca samanta Lui ramane in el; si nu poate pacatui, fiindca este nascut din Dumnezeu.( 1Ioan 3:9)

Viata Lui in noi ne separa de rau, anuleasza lucrarea diavolului care a fost cladita in noi, si invinge ispita.

Este posibil sa traiesti o viata de sfintenie. Nimeni nu ne poate oferi ceea ce Creatorul nostru ne da conform planului Sau perfect cu privire la noi (designului Lui). In El atingem cele mai inalte scopuri pentru vietile noastre, cum sunt plinatatea, bucuria, sanatatea, pacea, prosperitatea si viata vesnica. Lumea cu decaderea si intunerecul ei nu ne pot da niciodata lucrurile pe care doar Dumnezeu ni le poate da.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s