Gradinaeden's Blog

Just another WordPress.com site


7 comentarii

Toti ne confruntam cu ispita

Toti ne confruntam cu inspita. Dar adevarul este ca putini oameni o fac intr-un mod eficient. Nu ar trebui sa fie asa si in nici un caz nu asa ar trebui sa stea lucrurile cu credinciosii. Exista cateva cai foarte simple si eficiente pentru a administra lupta cu ispita, cai pe care ar trebui sa le cunosti, si daca le vei pune in practica, iti garantez ca vei deveni un invingator.

Se spune “Esueaza in a planifica, si vei planifica esecul” Aceasta afirmatie ar putea sa nu fie adevarata cand este aplicata ispitei. Nu stiu pe nimeni care se trezeste dimineata si se roaga sa esueze cand se va confrunta cu ispita, dar stiu multi oameni care se trezesc in fiecare dimineata si esueaza in a-si face un plan cu privire la ceea ce Biblia ne spune ca ne vom confrunta cu siguranta  Asa ca in primul rand si cel mai important este ca tu sa fi pregatit. Aceasta este atat de simplu, incat ar trebui sa sa te ajute cineva sa nu intelegi. Dar se pare ca avem nevoie de mult ajutor pentru ca putini oameni isi pun timp deoparte sau fac efort sa se pregateasca.

2 Cronici 12:14 spune: El a facut lucruri rele, pentru ca nu si-a pus inima sa caute pe Domnul.

Aici se vorbeste despre Roboam, regele lui Iuda si fiul lui Solomon. A inceput ca fiind un rege bun care l-a cautat pe Domnul. Dar la fel ca multi oameni astazi, el nu a fost pregatit pentru ceea ce inevitabil a venit in drumul vietii lui. Cand Satan arunca ispita in calea ta, daca tu nu esti pregatit, este deja prea tarziu. Probabil vei pierde lupta.

Isus s-a pregatit. El a petrecut 30 de ani pregatindu-si intalnirea cu diavolul, si a inceput sa se pregateasca de devreme. De la varsta de 12 ani, I s-au pus intrebari de catre invatatorii legii care au fost uimiti de raspunsurile Sale. Este evident ca a petrecut ore in sir citind si studiind Scriptura. Sunt sigur ca studiul a durat toata viata Lui, chiar si Isus a avut nevoie de mai mult.

Inainte sa fie ispitit de Satan fata in fata, El a fost uns cu Duhul Sfant dupa ce a fost botezat de catre Ioan in raul Iordan. Isus a mers in pustie sa fie ispitit de diavol, plin de puterea Duhului Sfant.

Fiind plin cu Duhul Sfant este un element absolut necesar pentru a invinge ispita. Sunt multi crestini care au primit Duhul Sfant cu ani in urma, si nu au mai fost plini de Duhul Sfant nici macar o zi dupa aceea. Nu este vorba de ceea ce ni s-a intamplat cu ani in urma, noi trebuie sa ramanem plini de Duhul Sfant. Unul dintre modurile prin care putem ramane asa, este sa ne facem un obicei din a vorbi in limbi. Iuda 1:20-21 spune: Dar voi, preaiubitilor, ziditi-va sufleteste pe credinta voastra preasfanta, rugati-va prin Duhul Sfant, tineti-va in dragostea lui Dumnezeu si asteptati indurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viata vesnica.”

Rugaciunea in limbi ne zideste credinta. De cate ori ai avut nevoie de credinta ca sa depasesti o anumita incercare, si totusi nu ai folosit acest dar al Duhului Sfant? Vs 21 spune deasemenea ca ne tine in dragostea lui Dumnezeu cand vorbim in limbi. I-ai cerut vreodata lui Dumnezeu sa toarne dragostea Lui peste tine? Imi imaginez ca ai facut asta, dar aici nu ne spune sa ne rugam in felul acesta, ne spune ca suntem tinuti  in dragostea lui Dumnezeu. Si facem asta cand vorbim in limbi. . Noi nu ii cerem lui Dumnezeu ceea ce El deja ne-a dat, pur si simplu aprindem dragostea care deja ne-a fost incredintata, prin vorbirea in limbi. Acesta este un dar puternic.

Isaia 28:11-12 spune: Ei bine! Prin niste oameni cu buze balbaitoare si cu vorbirea straina va vorbi poporului acestuia, Domnul. El ii zicea: „Iata odihna; lasati pe cel ostenit sa se odihneasca; iata locul de odihna!” Dar ei n-au vrut sa asculte”

Ai avut vreodata nevoie de improspatare? Iti garantez ca ai avut nevoie, si acest verset spune ca vorbirea in limbi este calea sa primesti improspatare (odihna). Avem la indemana un dar extraordinar de puternic prin Duhul Sfant, dar putini beneficiaza de avantajele lui. In loc de asta, ii cerem lui Dumnezeu sa faca ceea ce El ne-a spus noua sa facem. Trebuie sa folosim acest dar al vorbirii in limbi ca sa ne starnim (sa aprindem credinta), altfel riscam sa ne cufundam.

De asemenea tu trebuie sa sti cine esti. Matei 4 si Luca 4 vorbesc despre ispitirea lui Isus in pustie. Unul dintre cele mai extraordinare aspecte ale acestei ispitiri a fost ca Satan a inceput doua din cele trei ispitiri cu cuvintele “Daca esti Fiul lui Dumnezeu”. Multi oameni nu isi dau seama de ceea ce inseamna asta. Adevarata ispita a fost incercarea lui Satan de a-L face pe Isus sa se indoiasca de identitatea Lui. Exact in acelasi fel i-a atacat sip e Adam si Eva. Sarpele i-a spus Evei ca daca va manca din fructul interzis, va deveni ca Dumnezeu(Gen 3:5) Adevarul este ca Eva a fost deja ca Dumnezeu, dar ea nu a stiut asta. Primul Adam a pacatuit, pentru ca nu a stiut cine era cu adevarat. Al doilea Adam, Isus, nu a pacatuit, pentru ca a stiut cine era. Ati cunoaste identitatea in Hristos, este una din cele mai bune aparari pe care le poti avea impotriva ispitei.

Isus tocmai L-a auzit pe Tatal Lui spunandu-I intr-o voce audibila :”Acesta este Fiul Meu preaiubit in care imi gasesc placerea  (Matei 3:17)

A existat deasemenea un semn vizibil de la Dumnezeu cand Duhul Sfant s-a coborat peste Isus in forma de porumbel. Isus a trebuit sa isi ancoreze credinta in ceea ce Tatal i-a spus ca este. Dar imediat Satan a venit la El spunandu-I: “Daca esti Fiul lui Dumenzeu, porunceste ca pietrele acestea sa se faca paini” (Matei 4:3)

Adevarata ispita nu a fost niciodata transformarea pietrelor in paine, ci a fost incercarea lui Satan de a-L manipula pe Isus ca sa se indoiasca de Cuvantul Tatalui si sa faca ceva ca sa dovedeasca ca El este Fiul lui Dumnezeu. Satan a incercat sa gaseasca si sa exploateze orice nesiguranta in Isus.

Cand ai fost copil, sunt sigur ca cineva la un moment dat te-a preseat sa te faca sa faci o prostie. Adevarata provocare nu a fost daca tu poti sa nu sa o faci acel lucru ci daca iti era teama sa o faci. E trist sa spun, dar multi dintre noi am facut ceva care ne-a ranit si ne-a adus rusine doar ca sa dovedim ca nu ne temem. Tot ce am reusit sa facem a fost sa demonstram ca ne era teama de dezaprobarea lor atat de mult incat nu am mai vrut sa facem ceea ce era corect. De fapt raspunsul care nu era bazat pe frica trebuia sa fie acela de a ne continua drumul, siguri pe ceea ce suntem, castigand respectul prin caracterul nostru mai degraba decat prin performantele noastre.

Satan l-a presat pe Isus – “Daca esti Fiul lui Dumnezeu, daca ceea ce ai auzit de la Tatal printr-o voce audibila chiar este adevarat, atunci demonstreaz-o, si transforma pietrele in paini”. Transformarea unei pietre in paine, nu ar fi fost un pacat. Ar fi fost pacat daca Isus s-ar fi indoit de cuvintele pe care Tatal le-a declarat despre cine este El, prin a avea mai multa incredere in ceea ce un miracol ar putea spune despre El. Trebuie sa sti cine esti, daca vrei sa invingi ispita. Nu conteaza ce forma va lua ispita lui Satan, toate aceste ispite sunt directionate ca sa iti cauzeze indoala cu privire la cine esti tu.

Este de asemenea important sa intelegem ca toate ispitele isi au radacina in egoism. De fapt, egoismul nostru este adevaratul camp de lupta a lui Satan. Isus l-a deposedat de putere acum 2000 de ani, asa ca singura cale prin care ne poate pacali este prin dorintele noastre egoiste. Biblia ne spune exact care sunt ele in 1 Ioan 2:16 Caci tot ce este in lume: pofta firii pamantesti, pofta ochilor si laudarosia vietii, nu este de la Tatal, ci din lume.”

Si in Iacov 1:14 citim: Ci fiecare este ispitit cand este atras de pofta lui insus si momit”

Satan nu este fara limite, minciuna (inselatoria) este singura lui arma. Tot ce poate el, este sa ne insele, sa ne faca sa ne gandim daca intr-adevar Dumnezeu poate implini sau nu vietile noastre. Fiecare ispita a vrajmasului este impachetata intr-o forma de pofta a carnii, pofta a ochilor si mandria vietii (laudarosia vietii). Dar toate sunt dorinte care exista ca sa ne momeasca si sa ne faca sa ne indoim ca Dumnezeu va veni in intampinarea nevoilor noastre. egoismul este intotdeauna terenul de lupta favorit al diavolului, si cand egoismul face regulile in viata noastra, deschidem usa spre comploturile lui inselatoare.

Nu poti fi ispitit daca nu te-ai gandit prima data. Toate ispitele sunt legate de ceea ce gandim. Deci daca iti controlezi gandurile, vei controla ispitele. Acesta este un adevar simplu dar profund. Este motivul pentru care majoritatea oamenilor cad in ispita. E ca si cum o femeie nu vrea sa ramana insarcinata, dar continua sa intretina raporturi sexuale fara nici o masura de contraceptie. Mai devreme sau mai tarziu va ramanea insarcinata. Gandindu-te la lucruri gresite destul timp, mai devreme sau mai tarziu vei cadea in pacat cand vei fi ispitit.

Filipeni 4:8 spune: “Incolo, fratii mei, tot ce este adevarat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice fapta buna si orice lauda, aceea sa va insufleteasca.”

Ispita va veni, dar este greu pentru diavol sa te insele daca mintea ta este umpluta cu aceste lucruri. Satan poate lucra doar cu ceea ce deja tu i-ai dat, asa ca nu-i da nici un spatiu in mintea ta. Vei fi in stare sa eviti multe ispite cu care te confrunti daca vei pune asta in practica.

Cuvantul este puternic – foloseste-l. Isus a ripostat fata de fiecare ispita a diavolului cu Cuvantul. Gandeste-te la asta, Isus era Cuvantul, si tot ceea ce El a spus a venit din Scriptura si a fost mai mult decat suficient ca sa Il mustre pe diavol. El a spus “Este scris” si apoi a citat Cuvantul lui Dumnezeu. Daca a fost important pentru Isus sa citeze Cuvantul lui Dumnezeu, cu atat mai important este pentru noi sa facem acelasi lucru. Trebuie sa cunoastem Cuvantul lui Dumnezeu ca sa putem invinge eficient ispita. Aceasta vine in legatura cu ceea ce spuneam la inceput, tu trebuie sa fi pregatit, nu poti cita un verset, daca nu l-ai invatat, si daca nu exista putere in ceea ce sti si intelegi.

Nu astepta pana esti in mijlocul unei ispite uriase ca sa incepi sa te gandesti la felul cum poti sa o confrunti, va fi prea tarziu. I-ati timp si pregateste-te pentru aceste ispite care inevitabil vor veni in drumul tau.

Andrew Wommack

Reclame


77 comentarii

Dumnezeu vrea sa fii vindecat!

Isus a folosit miracolele ca pe un clopotel cu care sa atraga oamenii. El le-a folosit sa demonstreze ca poate ierta pacatele (Marcu 2:10-12). Dumnezeu le-a folosit sa-L adevereasca pe Isus si mesajul Sau (Evrei 2:3-4). El a spus ca predicarea Cuvantului Sau va fi confirmat de semne si minuni (Marcu 16:20)

De ce nu vedem manifestarea puternica a vindecarii Sale? Nu mai sufera oamenii de boli? Nu-i mai iubeste Isus pe oameni astazi la fel de mult cum a facut-o cand era pe pamant? Nu mai au nevoie credinciosii sa vada demonstrarea puterii Lui?

Nu doar ca astazi avem nevoie de puterea vindecatoare a lui Dumnezeu, dar Dumnezeu vrea sa toarne aceasta putere. Aleluia! Vindecarea nu depinde doar de Dumnezeu, nu Dumnezeu decide cine este vindecat si cine nu. Aceasta este o afirmatie radicala, dar adevarata.

Una dintre cele mai rele doctrine in biserica este credinta ca Dumnezeu controleaza tot ce se intampla. Crestinii fundamentalisti evanghelici cred ca Dumnezeu controleaza si permite tot ce se intampla, si ca Satan trebuie sa aiba permisiunea lui Dumnezeu inainte sa poata sa faca ceva.

Aceasta este o teologie convenabila, pentru ca il scuteste pe individ de orice responsabilitate personala. Acesta este si motivul pentru care aceasta teologie este atat de populara. Stiu ca aceasta ii poate soca pe unii, dar asta e adevarul iar aceasta credinta te va ucide. Voia lui Dumnezeu nu devine automat realitate. Noi trebuie sa credem si sa colaboram cu Dumnezeu ca sa primim ceea ce El ne-a furnizat, inclusiv cand este vorba despre mantuire.

2 Petru 3:9 spune ca Dumnezeu nu vrea ca cineva sa piara: “Domnul nu intarzie in implinirea fagaduintei Lui, cum cred unii; ci are o indelunga rabdare pentru voi si doreste ca niciunul sa nu piara, ci toti sa vina la pocainta.”

Versetul acesta este cat se poate de clar. Nu este voia lui Dumnezeu ca cineva sa piara, dar totusi ei pier. De fapt Isus a spus ca mai multi oameni vor intra pe usa larga care duce la pieire, decat cei care vor intra pe usa stramta care duce la viata (Matei 7:13-14). Dumnezeu nu forteaza pe nimeni ca sa fie mantuit.

Oamenii nu trebuie sa Ii ceara lui Isus sa fie salvati, ei doar trebuie sa creada minunata veste ca pacatele lor deja sunt iertate si sa primeasca mantuirea (Fapte 16:31). Acelasi lucru este valabil si in ce priveste vindecarea.  Dumnezeu deja a realizat vindecarea pentru toti, asa cum El a platit deja pentru iertarea pacatelor tuturor.

Vindecarea este o lucrare deja implinita. 1Petru 2;24 spune: “El a purtat pacatele noastre in trupul Sau, pe lemn, pentru ca noi, fiind morti fata de pacate, sa traim pentru neprihanire; prin ranile Lui ati fost vindecati.”

Isus nu mai vindeca oameni astazi – vindecarea a fost data acum 2000 de ani in Ierusalim, cand El a purtat acele rani pe spatele Lui. El nu va mai fi ranit, nu va mai primi alte rani. Oamenii astazi doar primesc prin credinta ceea ce deja a fost implinit de Isus cu mii de ani in urma.

Biblia nu ne spune sa ne rugam pentru bolnavi, in sensul ca suntem neputinciosi sa le aducem vindecare. Este exact opusul: Isus ne-a spus NOUA sa VINDECAM bolnavi (Matei 10:1,8, Luca 9:1 si 10:9) Exista o mare diferenta intre a-I cere Domnului sa vindecare bolnavii si a-i vindeca noi.

Cei mai multi crestini sunt ingroziti de ceea ce tocmai am spus. Ei cred “Dar cine te crezi tu?” Ei bine, fara Isus sunt un nimic (Ioan 15:5), dar vestea buna este ca nu sunt fara Isus. El niciodata nu ma va lasa si nu ma va parasi (Evrei 13:5) Aleluia. Asa ca pot spune cu apostolul Petru “Ceea ce am iti dau” (Fapte 3:6)

Aceasta este ceea ce Petru a spus cand a slujit unui olog in Fapte 3. Petru nu s-a rugat pentru acest om. El nu a spus “O, Dumnezeule, noi nu putem face nimic fara tine. Te rog vindeca-l pe acest om daca este voia Ta”. Intotdeauna este voia lui Dumnezeu sa vindece (3 Ioan 2) Noi nu cerem si apoi asteptam sa vedem ce se intampla. Asta nu este credinta in Cuvantul Sau. In loc sa cersim, noi trebuie sa devenim credinciosii care cunoastem voia lui Dumnezeu si folosim autoritatea sa vindecam.

Daca actionam in felul acesta astazi, vom fi dati afara din majoritatea bisericilor. La urma urmei, cine ne credem noi? Crestinii nu cred in aceste lucruri. Si aceasta este doar un motiv pentru care nu vedem mai mult din puterea vindecatoare a lui Isus manifestandu-se.

M-am rugat pentru mii de oameni in intalnirile mele de-a lungul tarii, si nu am ajuns sa vad fiecare persoana vindecata. Poate fi o problema in inima celui care primeste rugaciunea, sau poate fi ceva ce eu nu inteleg cu privire la persoana respectiva. Dar de un lucru sunt sigur – nu e vina lui Dumnezeu.

Andrew Wommack


6 comentarii

A cui neprihanire?

Cuvantul “neprihanit”a devenit un cliché religios, care si-a pierdut insemnatatea penru multi oameni. Chiar si crestinii sunt confuzi cu privire la ce inseamna neprihanirea si cum o poti primi. Aceasta a condus la o societate care nu are o intelegere clara asupra a ceea ce trebuie sa faci ca sa ai o relatie cu Dumnezeu. Aceasta reflecta colapsul moral al natiunii noastre. Este imperativ sa ne intoarcem la fundamentul neprihanirii.

“Neprihanirea” si echivalentul ei “dreptatea” apar de 540 de ori in 520 de versete in Biblie. In contrast “credinciosia” si “credincios” sunt folosite doar de 348 de ori in 328 versete. Aceasta inseamna ca sunt de 1,5 ori mai multe versete despre neprihanire decat despre credinta. Neprihanirea este importanta.

Definitia unui om obisnuit cu privire la neprihanire este simpla, “a fi intr-o relatie corecta cu Dumnezeu”. Neprihanirea este conditia necesara ca sa fi intr-o relatie corecta cu Dumnezeu. Acesta se poate intampla doar printr-o credinta si dependenta TOTALA de Hristos. Nu exista alta cale, si nu exista nimic altceva ce noi putem adauga credintei noastre ca sa obtinem o relatie corecta cu Domnul (Rom 11:6)

Unul din lucrurile care ii orbesc pe oameni este lipsa intelegerii adevaratei neprihaniri, si confuzia despre cum putem deveni drepti in fata lui Dumnezeu. Este general acceptat ca faptele noastre sunt factorul determinant in judecata lui Dumnezeu asupra neprihanirii noastre. Aceasta nu este adevarat. Exista o relatie intre fapte si a fi drept in fata lui Dumnezeu, dar relatia corecta cu Dumnezeu produce fapte si nu invers. Altfel spus, noi nu suntem facuti neprihaniti prin ceea ce facem.

Neprihanirea este un dar care vine de la Domnul pentru aceia care accepta ceea ce Isus a facut pentru ei prin credinta. (Romani 5:17-18) Darul mantuirii produce o schimbare in inima, care ne schimba faptele. Faptele nu schimba inima noastra. Domnul se uita la inima omului (1Samuel 16:7) si noi trebuie sa fim neprihaniti in inimile noastre ca sa ne inchinam intr-adevar lui Dumnezeu (Ioan 4:24)

Este o greseala sa gandesti ca facand fapte bune, asta ne face drepti, este aceeasi eroare pe care fariseii au facut-o. Religia intotdeauna a predicat ca daca ne curatim faptele, inimile noastre vor deveni curate deasemenea. Isus a invatat exact opusul (Matei 23:25-26). Prin schimbarea inimii noastre, ni se schimba faptele. Inima este problema. Faptele indica doar ce exista in inima noastra. Actiunile sunt roade pe care inima le produce.

Crestinii de astazi adesea subliniaza faptele in loc sa sublinieze problematica inimii. Aceasta este reflecatata in eforturile excesive ale crestinilor de a legifera schimbarea faptele oamenilor in loc sa isi schimbe inimile prin predicarea Evangheliei. Evanghelia este cea care contine puterea lui Dumnezeu, nu grupurile cu tenta politica (Romani 1:16). Legile afecteaza doar faptele. Evanghelia schimba inimile. Odata inimile schimbate, se vor schimba si faptele.

Scriptura ne spune “Noi rataceam cu totii ca niste oi, fiecare isi vedea de drumul lui, dar Domnul a facut sa cada asupra Lui nelegiuirea noastra a tuturor.” (Isaia 53:6). Din nou, in Romani 3:23 Scriptura ne spune “Caci toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu”. “Nu este niciun om neprihanit, niciunul macar.” (Romani 3:10)

Minunatul plan al mantuirii consta in faptul ca acei care isi pun credinta in Isus si in ceea ce El a facut pentru noi, primesc ceea ce El merita. Pe de alta parte, acei care nu isi pun increderea in Hristos, in cele din urma vor primi ceea ce ei merita.  Credeti-ma, nimeni nu isi doreste asta. Religia i-a instruit subtil pe oameni sa se increada in propria lor bunatate in loc de bunatatea lui Dumnezeu. Aceasta nu va functiona niciodata “pentru ca toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu” (Romani 3:23)

Povestea biblica in care o mana a scris pe perete ilustreaza acest punct. (Daniel 5:1-31). Belsatar era regele Babilonului. Tatal lui , Nebucadnetar, a cucerit natiunea Israel si a a dus toata bogatia templului impreuna cu toti locuitorii Ierusalimului, in Babilon. In timpul unei petreceri extravagante, impreuna cu 1000 de participanti, Belsatar a inchinat paharul dumnezeilor lui, folosind vasele de aur din templul lui Ierusalim, ceea ce a fost o sfidare pe fata a Dumnezeului lui Israel.

Domnul a actionat dramatic printr-o mana care a scris pe un perete in fata lui Belsatar si a invitatilor sai. Belsatar i-a chemat pe toti magicienii si inteleptii lui sa descifreze scrisul dar niciunul nu a reusit aceasta. Apoi regina i-a amintit lui Belsatar de Daniel care interpretase vise si viziuni lui Nebucadnetar, atunci cand nimeni altcineva nu era in stare sa faca asta. Daniel a fost somat sa vina iar scrisul a fost descifrat.

Mesajul de la Dumnezeu spunea ca Belsatar a fost cantarit si a fost gasit usor. Imparatia lui a fost divizata si data mezilor si persilor. Aceasta s-a intamplat in acea seara. Belsatar a fost detronat si Darius, a preluat tronul.

Daca noi am fi pusi in balanta cu neprihanirea lui Dumnezeu, asa cum a fost Belsatar, si noi am fi gasiti usori. Neprihanirea lui Dumnezeu ete intotdeauna mai cantitativa si mai calitativa decat ar putea fi neprihanirea noastra vreodata. Neprihanirea noastra este ca o carpa murdara fata de neprihanirea lui Dumnezeu (Isaia 64:6)

Cineva ar putea spune: “Dar nu este correct. Nici unul nu ne putem compara cu neprihanirea lui Dumnezeu”. Este perfect corect. Neprihanirea lui Dumnezeu este standardul la care toti trebuie sa fim cantariti si masurati. Acestea fiind spuse, cum poate fi cineva mantuit? Raspunsul este ca nimeni nu poate fi salvat, daca se increde in propria neprihanire. Noi toti trebuie sa avem o neprihanire care sa depaseasca orice am putea noi produce prin efortul propriu. Aici intervine Isus.

Isus a fost intr-o relatie corecta cu Dumnezeu, asa cum nimeni altcineva nu poate fi. El este Fiul lui Dumnezeu. El este Dumnezeu intrupat (1Timotei 3:16). El este sfant, pur si fara pacat, si cu toate acestea El a devenit pacat pentru noi (2Corinteni 5:21), fara sa aiba vreo vina in dreptul Sau. El a luat pacatul nostru in trupul Lui pe cruce (1Petru 2:24). “Dispretuit si parasit de oameni, Om al durerii si obisnuit cu suferinta, era asa de dispretuit, ca iti intorceai fata de la El, si noi nu L-am bagat in seama.  Totusi El suferintele noastre le-a purtat, si durerile noastre le-a luat asupra Lui, si noi am crezut ca este pedepsit, lovit de Dumnezeu si smerit.” (Isaia 53:4-5)

In schimbul preluarii pacatului de catre Isus, acei care isi pun credinta in El, primesc neprihanirea Lui in loc de neprihanirea proprie. Nu faptele noastre ne fac acceptabili in fata Tatalui ci increderea in Isus care ne daruieste neprihanirea lui Isus in duhurile noastre nascute din nou care ne fac sa putem sta drepti in fata lui Dumnezeu.

Cei care nu inteleg aceasta neprihanire, care vine de la Dumnezeu sub forma unui dar, devin frustrati incercand sa isi stabileasca propria neprihanire prin fapte bune (Romani 10:3). Nu va functiona. Este o situatie de totul sau nimic (Romani 11:6). Trebuie sa ne incredem total  in ceea ce Isus a facut pentru noi ca sa obtina o relatie dreapta cu Dumnezeu. Orice incredere in propria neprihanire va face zadarnica ispasirea lui Hristos pentru noi (Galateni 5:4)

Aceasta este conditia a milioane de oameni din trupul lui Hristos, astazi. Ei primesc mantuirea prin faptul ca isi pun increderea totala in Hristos pentru iertarea pacatelor, dar apoi se intorc la a crede ca Domnul relationeaza cu ei doar pe baza propriilor fapte, asta intamplandu-se imediat dupa mantuire. Aceasta nu este adevarat.

Coloseni 2:6 spune: Astfel, dar, dupa cum ati primit pe Hristos Isus, Domnul, asa sa si umblati in El” Aceasta inseamna ca daca ai fost salvat punandu-ti increderea doar in harul lui Dumnezeu, trebuie sa mentii acea relatie in aceleasi conditii. Unii oameni canta “Asa cum sunt la Tine vin” atunci cand sunt nascuti din nou. Ei trebuie sa cante acest cantec pe tot parcursul vietii lor de crestini.

Esecul in intelegerea acestui adevar este radacina tuturor sentimentelor de vinovatie si condamanare. Singurul mod prin care Satan poate patrunde in vietile noastre este pacatul. Daca noi intelegem relatia noastra corecta cu Dumnezeu pe baza a ceea ce a facut Isus pentru noi, si nu pe baza propriilor fapte, puterea lui Satan de condamnare, pleaca. Cei care traiesc cu sentimentul de nevrednicie nu se incred in neprihanirea lui Dumnezeu, ci se uita la propriile fapte ca sa poata sta drept in fata lui Dumenzeu. Aceasta insa niciodata nu va functiona.

Andrew Wommack