Gradinaeden's Blog

Just another WordPress.com site

A cui neprihanire?

6 comentarii

Cuvantul “neprihanit”a devenit un cliché religios, care si-a pierdut insemnatatea penru multi oameni. Chiar si crestinii sunt confuzi cu privire la ce inseamna neprihanirea si cum o poti primi. Aceasta a condus la o societate care nu are o intelegere clara asupra a ceea ce trebuie sa faci ca sa ai o relatie cu Dumnezeu. Aceasta reflecta colapsul moral al natiunii noastre. Este imperativ sa ne intoarcem la fundamentul neprihanirii.

“Neprihanirea” si echivalentul ei “dreptatea” apar de 540 de ori in 520 de versete in Biblie. In contrast “credinciosia” si “credincios” sunt folosite doar de 348 de ori in 328 versete. Aceasta inseamna ca sunt de 1,5 ori mai multe versete despre neprihanire decat despre credinta. Neprihanirea este importanta.

Definitia unui om obisnuit cu privire la neprihanire este simpla, “a fi intr-o relatie corecta cu Dumnezeu”. Neprihanirea este conditia necesara ca sa fi intr-o relatie corecta cu Dumnezeu. Acesta se poate intampla doar printr-o credinta si dependenta TOTALA de Hristos. Nu exista alta cale, si nu exista nimic altceva ce noi putem adauga credintei noastre ca sa obtinem o relatie corecta cu Domnul (Rom 11:6)

Unul din lucrurile care ii orbesc pe oameni este lipsa intelegerii adevaratei neprihaniri, si confuzia despre cum putem deveni drepti in fata lui Dumnezeu. Este general acceptat ca faptele noastre sunt factorul determinant in judecata lui Dumnezeu asupra neprihanirii noastre. Aceasta nu este adevarat. Exista o relatie intre fapte si a fi drept in fata lui Dumnezeu, dar relatia corecta cu Dumnezeu produce fapte si nu invers. Altfel spus, noi nu suntem facuti neprihaniti prin ceea ce facem.

Neprihanirea este un dar care vine de la Domnul pentru aceia care accepta ceea ce Isus a facut pentru ei prin credinta. (Romani 5:17-18) Darul mantuirii produce o schimbare in inima, care ne schimba faptele. Faptele nu schimba inima noastra. Domnul se uita la inima omului (1Samuel 16:7) si noi trebuie sa fim neprihaniti in inimile noastre ca sa ne inchinam intr-adevar lui Dumnezeu (Ioan 4:24)

Este o greseala sa gandesti ca facand fapte bune, asta ne face drepti, este aceeasi eroare pe care fariseii au facut-o. Religia intotdeauna a predicat ca daca ne curatim faptele, inimile noastre vor deveni curate deasemenea. Isus a invatat exact opusul (Matei 23:25-26). Prin schimbarea inimii noastre, ni se schimba faptele. Inima este problema. Faptele indica doar ce exista in inima noastra. Actiunile sunt roade pe care inima le produce.

Crestinii de astazi adesea subliniaza faptele in loc sa sublinieze problematica inimii. Aceasta este reflecatata in eforturile excesive ale crestinilor de a legifera schimbarea faptele oamenilor in loc sa isi schimbe inimile prin predicarea Evangheliei. Evanghelia este cea care contine puterea lui Dumnezeu, nu grupurile cu tenta politica (Romani 1:16). Legile afecteaza doar faptele. Evanghelia schimba inimile. Odata inimile schimbate, se vor schimba si faptele.

Scriptura ne spune “Noi rataceam cu totii ca niste oi, fiecare isi vedea de drumul lui, dar Domnul a facut sa cada asupra Lui nelegiuirea noastra a tuturor.” (Isaia 53:6). Din nou, in Romani 3:23 Scriptura ne spune “Caci toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu”. “Nu este niciun om neprihanit, niciunul macar.” (Romani 3:10)

Minunatul plan al mantuirii consta in faptul ca acei care isi pun credinta in Isus si in ceea ce El a facut pentru noi, primesc ceea ce El merita. Pe de alta parte, acei care nu isi pun increderea in Hristos, in cele din urma vor primi ceea ce ei merita.  Credeti-ma, nimeni nu isi doreste asta. Religia i-a instruit subtil pe oameni sa se increada in propria lor bunatate in loc de bunatatea lui Dumnezeu. Aceasta nu va functiona niciodata “pentru ca toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu” (Romani 3:23)

Povestea biblica in care o mana a scris pe perete ilustreaza acest punct. (Daniel 5:1-31). Belsatar era regele Babilonului. Tatal lui , Nebucadnetar, a cucerit natiunea Israel si a a dus toata bogatia templului impreuna cu toti locuitorii Ierusalimului, in Babilon. In timpul unei petreceri extravagante, impreuna cu 1000 de participanti, Belsatar a inchinat paharul dumnezeilor lui, folosind vasele de aur din templul lui Ierusalim, ceea ce a fost o sfidare pe fata a Dumnezeului lui Israel.

Domnul a actionat dramatic printr-o mana care a scris pe un perete in fata lui Belsatar si a invitatilor sai. Belsatar i-a chemat pe toti magicienii si inteleptii lui sa descifreze scrisul dar niciunul nu a reusit aceasta. Apoi regina i-a amintit lui Belsatar de Daniel care interpretase vise si viziuni lui Nebucadnetar, atunci cand nimeni altcineva nu era in stare sa faca asta. Daniel a fost somat sa vina iar scrisul a fost descifrat.

Mesajul de la Dumnezeu spunea ca Belsatar a fost cantarit si a fost gasit usor. Imparatia lui a fost divizata si data mezilor si persilor. Aceasta s-a intamplat in acea seara. Belsatar a fost detronat si Darius, a preluat tronul.

Daca noi am fi pusi in balanta cu neprihanirea lui Dumnezeu, asa cum a fost Belsatar, si noi am fi gasiti usori. Neprihanirea lui Dumnezeu ete intotdeauna mai cantitativa si mai calitativa decat ar putea fi neprihanirea noastra vreodata. Neprihanirea noastra este ca o carpa murdara fata de neprihanirea lui Dumnezeu (Isaia 64:6)

Cineva ar putea spune: “Dar nu este correct. Nici unul nu ne putem compara cu neprihanirea lui Dumnezeu”. Este perfect corect. Neprihanirea lui Dumnezeu este standardul la care toti trebuie sa fim cantariti si masurati. Acestea fiind spuse, cum poate fi cineva mantuit? Raspunsul este ca nimeni nu poate fi salvat, daca se increde in propria neprihanire. Noi toti trebuie sa avem o neprihanire care sa depaseasca orice am putea noi produce prin efortul propriu. Aici intervine Isus.

Isus a fost intr-o relatie corecta cu Dumnezeu, asa cum nimeni altcineva nu poate fi. El este Fiul lui Dumnezeu. El este Dumnezeu intrupat (1Timotei 3:16). El este sfant, pur si fara pacat, si cu toate acestea El a devenit pacat pentru noi (2Corinteni 5:21), fara sa aiba vreo vina in dreptul Sau. El a luat pacatul nostru in trupul Lui pe cruce (1Petru 2:24). “Dispretuit si parasit de oameni, Om al durerii si obisnuit cu suferinta, era asa de dispretuit, ca iti intorceai fata de la El, si noi nu L-am bagat in seama.  Totusi El suferintele noastre le-a purtat, si durerile noastre le-a luat asupra Lui, si noi am crezut ca este pedepsit, lovit de Dumnezeu si smerit.” (Isaia 53:4-5)

In schimbul preluarii pacatului de catre Isus, acei care isi pun credinta in El, primesc neprihanirea Lui in loc de neprihanirea proprie. Nu faptele noastre ne fac acceptabili in fata Tatalui ci increderea in Isus care ne daruieste neprihanirea lui Isus in duhurile noastre nascute din nou care ne fac sa putem sta drepti in fata lui Dumnezeu.

Cei care nu inteleg aceasta neprihanire, care vine de la Dumnezeu sub forma unui dar, devin frustrati incercand sa isi stabileasca propria neprihanire prin fapte bune (Romani 10:3). Nu va functiona. Este o situatie de totul sau nimic (Romani 11:6). Trebuie sa ne incredem total  in ceea ce Isus a facut pentru noi ca sa obtina o relatie dreapta cu Dumnezeu. Orice incredere in propria neprihanire va face zadarnica ispasirea lui Hristos pentru noi (Galateni 5:4)

Aceasta este conditia a milioane de oameni din trupul lui Hristos, astazi. Ei primesc mantuirea prin faptul ca isi pun increderea totala in Hristos pentru iertarea pacatelor, dar apoi se intorc la a crede ca Domnul relationeaza cu ei doar pe baza propriilor fapte, asta intamplandu-se imediat dupa mantuire. Aceasta nu este adevarat.

Coloseni 2:6 spune: Astfel, dar, dupa cum ati primit pe Hristos Isus, Domnul, asa sa si umblati in El” Aceasta inseamna ca daca ai fost salvat punandu-ti increderea doar in harul lui Dumnezeu, trebuie sa mentii acea relatie in aceleasi conditii. Unii oameni canta “Asa cum sunt la Tine vin” atunci cand sunt nascuti din nou. Ei trebuie sa cante acest cantec pe tot parcursul vietii lor de crestini.

Esecul in intelegerea acestui adevar este radacina tuturor sentimentelor de vinovatie si condamanare. Singurul mod prin care Satan poate patrunde in vietile noastre este pacatul. Daca noi intelegem relatia noastra corecta cu Dumnezeu pe baza a ceea ce a facut Isus pentru noi, si nu pe baza propriilor fapte, puterea lui Satan de condamnare, pleaca. Cei care traiesc cu sentimentul de nevrednicie nu se incred in neprihanirea lui Dumnezeu, ci se uita la propriile fapte ca sa poata sta drept in fata lui Dumenzeu. Aceasta insa niciodata nu va functiona.

Andrew Wommack

6 thoughts on “A cui neprihanire?

  1. si daca suntem neprihaniti, de ce mai mergem la judecata?

  2. Ioan 5
    24. Adevarat, adevarat va spun ca cine asculta cuvintele Mele si crede in Cel ce M-a trimis are viata vesnica si nu vine la judecata, ci a trecut din moarte la viata.

  3. El ne.a iubit întâi si a murit pentru noi, suntem mantuiti Numai prin harul Sau. Dar noi il iubim pe El? Haide sa încercăm sa-L iubim! Ioan 14.21 ‘Cine are poruncile Mele si le păzeşte, acela Ma iubeşte! ‘ din păcate oamenii nu mai iubesc pe Dumnezeu … Numai bine !

    PS: putem sa facem schimb de link.uri , eu am pus la blogroll in blogurile mele site.ul dumneavoastră.

    http://inceputulsfarsituluiunnouinceput.blogspot.com/

  4. bravo! o data ca intelegi gresit acest verset, apoi ca biblia spune ca toti vom fi judecati. credinciosii pe de-o parte, si lumea pe de-alta.
    versetul cu pricina vrea sa spuna ca cine ASCULTA de cristos (deci are fapte vrednice) si crede in el, nu va veni la judecata, adica va avea viata vesnica, conform cu ioan 3: 16-18, ioan 6:40,47, ioan 8:31, ioan 20:31. dar nu toti facem numai fapte bune, ca urmare vom fi si judecati.
    uite ce spune pavel in 2 corinteni 5:
    10. Caci toti trebuie sa ne infatisam inaintea scaunului de judecata al lui Hristos, pentru ca fiecare sa-si primeasca rasplata dupa binele sau raul pe care-l va fi facut cand traia in trup.

    sau in romani 14: 12. Asa ca fiecare din noi are sa dea socoteala despre sine insusi lui Dumnezeu.

    1 corinteni 3:
    12. Iar daca cladeste cineva pe aceasta temelie aur, argint, pietre scumpe, lemn, fan, trestie,
    13. lucrarea fiecaruia va fi data pe fata: ziua Domnului o va face cunoscut, caci se va descoperi in foc. Si focul va dovedi cum este lucrarea fiecaruia.
    14. Daca lucrarea zidita de cineva pe temelia aceea ramane in picioare, el va primi o rasplata.

    2 ioan 1:8. Paziti-va bine sa nu pierdeti rodul muncii voastre, ci sa primiti o rasplata deplina.

    mai am sa-ti arat, dar n-am timp. : )

    mai incerca cineva acum cateva sapt sa ma faca sa cred ca sunt neprihanita. vai de capul meu. : (

  5. Ioan 5
    24. Adevarat, adevarat va spun ca cine asculta cuvintele Mele si crede in Cel ce M-a trimis are viata vesnica si nu vine la judecata, ci a trecut din moarte la viata.

    Cuvantul grec tradus cu „asculta” in versetul de mai sus este „akouō” care inseamna „a auzi”. Acest cuvant se refera la capacitatea unui om de a auzi niste cuvinte. Si in limba romana a asculta inseamna a auzi (vezi DEX). Deci versetul de mai sus spune ca cel ce aude cuvintele Domnului Isus si crede in Dumnezeu are viata vesnica si nu vine la judecata. Aici se refera la judecata care condamna oamenii la moarte sau la viata.
    Aceeasi idee o gasesti si in Ioan 3:16-18, Ioan 6:40-47, Ioan 8:31, Ioan 20:31.

    Da, toti vom da socoteala lui Dumnezeu, nu a spus nimeni ca nu este asa. Ideea este cum vei da socoteala? Vei fi considerata neprihanita datorita a ceea ce ai facut tu, adica vei incerca sa demonstrezi neprihanirea ta sau vei fi considerata neprihanita doar datorita a ceea ce a facut Isus?

    Mantuirea cum o primesti? Datorita faptelor tale bune sau o primesti prin credinta si o primesti datorita jertfei Domnului Isus? Acelasi lucru este si cu viata de credinta. Ce te face sa crezi ca primesti mantuirea prin credinta si apoi ajungi la final sa fii judecata pe baza faptelor tale?

    Faptele tale arata daca ai crezut cu adevarat in jertfa lui Isus, ele nu te califica pentru viata vesnica. Asa cum spunea si Domnul Isus, dupa roade iti dai seama daca pomul este bun sau rau. Ca sa devii un pom bun si sa aduci roade bune trebuie sa intelegi harul si sa traiesti prin credinta in totala dependenta de Isus.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s