Gradinaeden's Blog

Just another WordPress.com site


6 comentarii

Dumnezeu deja a facut totul

In 23 Martie 1968 am avut o intalnire miraculoasa cu Domnul care mi-a schimbat viata pentru totdeauna. Dintr-o data am primit “cunostinta revelatoare” pe care inca incerc sa o inteleg si sa o transmit celorlalti astazi. Aceasta cunostinta nu a venit prin canale normale, prin studiu sau educatie, Duhul lui Dumnezeu mi-a dat-o intr-un mod supranatural.

Cand am ajuns inima la inima cu Domnul, am cunoscut unele lucruri despre El, intr-un mod intuitiv. Una dintre acele revelatii a devenit un fundament pentru ceea ce Dumnezeu a implinit ulterior in viata mea, si este unul dintre cele mai importante adevaruri ale Evangheliei.

Este intelegerea ca Dumnezeu deja Si-a facut partea. Cand Isus a strigat “S-a terminat” (Ioan 19:30), El chiar asta a vrut sa spuna. Lucrarea Lui pe pamant s-a facut. Ispasirea a fost completa. El ne-a furnizat tot ceea ce noi vreodata vom avea nevoie.  Nu noi Il asteptam pe El sa ne dea, ci El ne asteapta pe noi sa primim.

Cartea Efeseni este scrisa din perspectiva a ceva ce deja este al nostru in Hristos. Incepe in Efeseni 1:3 spunand: “Binecuvantat sa fie Dumnezeu, Tatal Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvantat cu tot felul de binecuvantari duhovnicesti, in locurile ceresti, in Hristos”  Tot felul de binecuvantari de care tu vreodata poti avea nevoie sau dorinte de la Dumnezeu – acestea nu sunt lucruri pentru care trebuie sa te lupti, ci ceva ce tu deja ai. Dumnezeu a facut aprovizionarea inainte ca tu sa ai vreo nevoie. Este doar o chestiune simpla de a primi ceea ce Dumnezeu deja a dat.

Beneficiul intelegerii si asumarii acestui adevar este enorm. Aceasta ucide legalismul si mentalitatea bazata pe realizari si performanta, si ia o povara imensa de pe tine. Cum te poti indoi ca Dumnezeu iti va da ceva, daca El deja ti-a datCand Jamie si cu mine am pastorit prima data o biserica mica din Seagoville, Texas in 1973, nici macar nu am avut o Biblie completa. Cea pe care o aveam, si pe care o luasem cu mine in Vietnam era uzata, si lipseau carti intregi din ea. A avea credinta pentru o noua Biblie nu era o obtiune ci o necesitate.

Trebuia sa incep sa vad rezultate. Daca nu puteam sa ma incred in Dumnezeu pentru 20 $ ca sa-mi cumpar o Biblie, cum as fi putut sa ma incred in El pentru a predica oamenilor despre lucruri vesnice? Diavolul a stiut cat de important era acest lucru pentru mine si s-a luptat cu mine. Au durat luni de zile pana am ajuns sa am destui bani ca sa cumpar acea Biblie. In acea perioada nu treceau 10 minute fara sa am de a face ganduri de necredinta. Diavolul imi spunea: “Niciodata nu o sa o ai. Ce fel de om a lui Dumnezeu esti? Nici macar nu ai o Biblie intreaga. Cum poti sa te rogi pentru oameni sa fie mantuiti si vindecati cand nu te poti ruga sa primesti o Biblie noua?”. Lupta a fost intensa

A venit ziua cand am avut acei bani. Mi-am cumparat o Biblie noua, mi-am scris numele pe ea, si am iesit afara din magazin cu o noua Biblie sub brat. Am castigat! Si stiti ceva? Instantaneu, indoielile mele au disparut. M-am luptat constant cu gandurile negative timp de luni de zile, dar cand am avut Biblia, nu m-am mai indoit ca as putea-o avea.

Probabil te gandesti :”Bineinteles ca nu te-ai mai indoit, din moment ce ai avut-o. Asta ar fi o nebunie”. Tocmai asta e. Te-ai rugat vreodata ca sa fi vindecat si apoi in urmatoarele ganduri sa te intrebi daca intr-adevar ai fost vindecat? Aceasta este pentru ca tu nu ai vazut vindecarea ca pe ceva ce deja s-a realizat, ci ca pe ceva ce trebuie sa se realizeze.

1 Petru 2:24 spune:  “Prin ranile Lui ati fost vindecati”

Este deja realizat. Este de fapt incorect sa ne rugam pentru vindecare. In loc de asta, ar trebui doar sa primim vindecarea pe care Domnul deja a realizat-o. Exista o diferenta intre a ne lupta sa fim vindecati si a ne lupta pentru ca deja am fost vindecati. Diferenta este aceeasi ca diferenta dintre succes si esec.

In Efeseni 2:8 Pavel spune: “Prin har ati fost mantuiti, prin credinta, si aceasta nu vine de la voi”.  Noi nu suntem mantuiti doar prin har, sau doar prin credinta, suntem salvati prin combinatia acestor doua. De fapt, credinta nu este o credinta biblica daca nu este folosita pentru a primi ceea ce Dumnezeu a facut deja pentru noi (ceea ce Dumnezeu ne-a furnizat deja) prin har. Harul este ceea ce Dumnezeu deja a facut pentru noi, independent de orice merit din partea noastra. Daca harul este legat de faptele noastre bune, atunci acesta nu mai este adevaratul har. Dumnezeu prin har, deja ne-a asigurat tot ce noi vreodata vom avea novoie.

Credinta noastra nu il misca pe Dumnezeu. Daca Dumnezeu nu a fost deja miscat de harul Lui, atunci credinta noastra nu poate sa Il miste. Credinta pur si simplu ia ceea ce Dumnezeu deja a realizat (asigurat) prin har. Daca El deja a furnizat totul pentru nevoile noastre prin harul Sau, atunci credinta este doar raspunsul nostru pozitiv la ceea ce Dumnezeu deja a facut – nu ceva ce noi facem sa Il determinam pe Dumnezeu san e raspunda.

E nevoie de o revelatie de la Duhul Sfant sa faca aceste adevaruri sa devina vii inlauntrul tau. Multi oameni nu le pot apuca pentru ca sunt blocati in cele cinci simturi. Daca nu pot sa vada, daca nu pot sa guste, sa miroase, sa atinga sau sa auda, nu cred ca aceste lucruri exista. Daca cineva le spune ca ei deja sunt vindecati, isi verifica corpurile cu cele cinci simturi, si daca nu se simt vindecati, ei spun ca nu sunt vindecati.

Sunt multe lucruri care exista si nu le putem percepe cu simturile noastre fizice. De exemplu, exista semnale (unde) de televiziune peste tot unde te afli chiar acum. Nu le poti vedea sau auzi, dar ele exista. Tot ce trebuie sa faci este sa deschizi televizorul si sa il conectezi la acel semnal, si apoi vei auzi si vedea ca ele exista. Semnalul nu apare cand tu dai drumul la televizor, el deja a existat inainte ca tu sa faci asta. Atunci ai inceput tu sa primesti. La fel, Domnul ne-a binecuvantat cu TOATE lucrurile. Viata ta s-ar putea sa nu reflecte acest lucru, dar asta nu este din cauza ca Domnul nu ti-a dat, ci este din cauza ca tu nu ai primit.

Daca televizorul tau dintr-o data nu mai merge, ce faci? Suni imediat la compania de televiziune si soliciti sa isi repare transmitatorul? Nu cred! Prima data verifici televizorul tau. Desi in lumea spirituala, crestinii de cele mai multe ori merg la Domnul si Ii cer sa-si repare transmitatorul in loc sa Il roage sa lucreze la receptoarele lor. Daca ei nu vad o manifestare instanta a vindecarii, automat presupun ca Dumnezeu nu i-a vindecat. Rareori iau in calcul ca poate receptorul lor este cel cu probleme.

Daniel s-a rugat doua rugaciuni in Daniel 9 si 10. el a vazut un raspuns la prima rugaciune in timp ce se ruga, in aproximativ 3 minute. Dar in capitolul 10, i-au trebuit 3 saptamani inainte sa vada  un raspuns la rugaciunea lui. Unii oameni ar putea gandi “De ce Dumnezeu i-a raspuns la prima rugaciune in 3 minute si la a doua in 3 saptamani?”

Raspunsul la aceasta rugaciune este ca Dumnezeu nu i-a raspuns la prima rugaciune in 3 minute si la a doua in 3 saptamani. El a raspuns la amandoua pe loc. In Daniel 9:23, ingerul Gavril, ii spune lui Daniel, ca la inceputul rugaciunii sale, Domnul i-a dat o porunca sa mearga sa ii explice raspunsul. Cu toate acestea lui Gavril, i-a luat aproximativ 3 minute sa ajunga acolo.

Apoi in capitolul 10, mesagerul care a venit la Daniel, ii spune ca din prima zi in care Daniel s-a rugat, Domnul l-a trimis, dar a fost impiedicat de o putere demonica timp de trei saptamani.

Nu Dumnezeu a fost diferit in aceste intamplari! El a raspuns la ambele rugaciuni instant, dar ceea ce Domnul a comandat in lumea spirituala, a fost impiedicat sa se manifeste in lumea fizica. Dar a fost dat. Adevarul este ca Domnul deja a furnizat tot ce noi vreodata o sa avem nevoie, dar proviziile Sale sunt in lumea spirituala. „Dumnezeu este duh, si cine se inchina Lui, trebuie sa I se inchine in duh si in adevar” (Ioan 4:24)

Dumnezeu se misca pe taramul spiritual. Daca vedem sau nu manifestat in lumea fizica ceea ce El a facut in lumea spirituala, aceasta nu depinde de El care da, ci mai degraba de noi care primim.

Ceea ce face diferenta este opozitia diavolului. Noi de fapt, ii dam diavolului prea mult credit. Unii oameni cred ca diavolul niciodata nu esueaza in atacurile sale. Ei nu sunt siguri in ce priveste credinciosia lui Dumnezeu, dar sunt absolut convinsi ca diavolul este credincios suta la suta actiunilor sale.

Oricum, diavolul o da in bara tot timpul. Uneori manifestarile fizice a ceea ce Dumnezeu deja a facut vin cu putin efort. Alteori nu trebuie acest efort, nu pentru ca Dumnezeu s-a schimbat, ci pentru ca diavolul uneori nu este pe faza. Alte ori, exista o opozitie demonica majora care impiedica manifestarea  a ceea ce Dumnezeu a poruncit.

Trebuie sa stim ca Dumnezeu intotdeauna si-a facut partea si ca orice intarziere in manifestarea vizibila a ceea ce a facut,, nu este vina Lui. Aceasta ne tine in credinta. Amintiti-va ca credinta este raspunsul pozitiv la ceea ce Dumnezeu deja a facut prin har.

Aceasta ne conduce la razboi spiritual. Este un punct fierbinte in trupul lui Hristos, dar dupa parerea mea, razboiul spiritual este cea mai abuziva invatatura in biserica de astazi. Este adevarat ca fiecare dintre noi este implicat in razboi spiritual. Nu putem opri batalia, negand aceasta realitate- eventual aceasta atitudine, ne garanteaza ca vom pierde batalia. Singura putere a lui Satan este minciuna (inselatoria). El nu are nici putere nici autoritate fizica, exceptand cea pe care noi i-o dam cand imbratisam minciunile lui.

Aceasta este o afirmatie radicala, contrara total invataturilor populare despre razboiul spiritual. Exista multi care declara ca puterile demonice ii tin pe oameni in legaturi si ca singura cale de reusita este mijlocirea, ruperea acesteor puteri, si eliberarea oamenilor. Aceasta nu este ceea ce ne invata Cuvantul lui Dumnezeu. Biblia spune: “veti cunoaste adevarul si adevarul va va face liberi” (Ioan 8:32)

Cunoasterea adevarului este ceea ce ii elibereaza pe oameni, nu legarea diavolului in rugaciune. Nu exista nici un model scriptural pentru razboiul spiritual in felul in care este invatat astazi. Nici Isus nici apostolii nu au trimis echipe de razboinici in rugaciune in orase ca sa pregateasca atmosfera spirituala. Niciodata nu i-au motivat pe credinciosi sa isi petreaca vietile legand puterile demonice. Aceasta este unul dintre cele mai controversate subiecte si nu am timp acum sa vorbesc despre el in acest articol, articol in care am mers in adancimile invataturii “Deja ai”

Daca nu experimentezi abundenta pe care sti ca Domnul o vrea pentru tine, atunci iti garantez ca revelatia de care ai nevoie este aceasta. Acest tip de invatatura este ceea ce ai nevoie sa citesti si sa asculti din nou si din nou inainte sa devina un adevar revelat pentru tine.

Andrew Wommack

Sursa: http://www.awmi.net/extra/article/


Un comentariu

Schimbare fara efort

Ingenuncheat langa patul meu intr-o zi in 1968, am inceput sa ma rog: “Doamne, ce trebuie sa fac sa ma misc din locul in care sunt si sa ajung in locul in care vrei Tu sa fiu?”  Mi-am deschis ochii, si uitandu-ma la Biblia mea stand pe pat in fata mea, L-am auzit pe Domnul spunand aceasta in inima mea: “Tu trebuie doar sa pui Cuvantul Meu in inima ta, si el va face tot ce este nevoie”

Toti cei pe are ii cunosc vor sa se schimbe si sa creasca. Cred ca aceasta este parte din faptul ca suntem facuti dupa imaginea lui Dumnezeu. Domnul a creat in fiecare dintre noi o intelegere intuitiva asupra faptului ca am fost destinati pentru mai mult decat experimentam. Atat credinciosii cat si necredinciosii vor sa aiba mai mult, inclusiv cei care au experimentat mari “succese” in ochii lumii.

Oricum, pentru cei nascuti din nou, aceasta dorinta este si mai puternica. Duhul Sfant ne va da o nemultumire sfanta care ne va conduce spre schimbare. Odata ce realizam ca Dumnezeul atotputernic locuieste in noi si doreste sa se exprime pe Sine prin noi, este greu, daca nu imposibil sa fim multumiti de felul in care ii permitem sa faca aceasta.

Isus a fost singurul care a dat lumii o imagine perfecta a lui Dumnezeu, traind printr-o persoana. Noi nu vom fi niciodata expresia imaginii lui Dumnezeu in felul in care a fost Isus (Evrei 1:3) dar toti avem potentialul sa Il exprimam intr-un mod mai puternic decat am realizat vreodata. Si ca sa facem aceasta, trebuie sa ne schimbam.

Cresterea intotdeauna presupune schimbare. Asa ca daca nu experimentezi nici o crestere in viata ta, probabil ca aceasta este din cauza ca nu te schimbi. Ai vazut vreodata o planta verde, care creste si care sa nu fie intr-o constanta stare de schimbare? Pentru o planta, aceasta nu presupune efort, ea doar creste, iar schimbarea este evidenta pentru toata lumea. Viata ta ar trebui sa fie la fel – verde, in crestere, intr-o schimbare evidenta in fata oamenilor.

Intrebarea este: “Cum se intampla asta?” Daca esti ca majoritatea crestinilor, probabil ca ai incercat sa te schimbi de multe ori, dar te-ai trezit cazand in aceleasi tipare vechi si experimentand aceleasi vechi probleme. Aceasta este ceva frustrant si mai grav, este un pamant perfect pentru multe dintre cele mai devastatoare minciuni si capcane ale diavolului.

Daca nu avem grija, noi crestinii putem esua mai rau decat cei din lume. La urma urmei, ni s-a spus sa fim ca Isus, si aceasta este o sarcina imensa.

Schimbarea, intr-adevar a inceput pentru mine in 23 martie 1968, cand am avut o intalnire glorioasa cu Domnul. Am vazut o licarire din cat de minunat a fost Domnul si cum a vrut El sa fiu eu. Am inceput sa ma schimb, dar eram la un million de mile distanta de viata victorioasa pe care El mi-a revelat-o.

La acel timp, procesul parea atat de lung si tinta atat de indepartata, ca am ajuns sa fiu disperat gandindu-ma daca voi putea face vreun progres in timpul vietii mele. Dar El m-a indreptat sa ma concentrez asupra Cuvantului Sau. Cuvantul de la Dumnezeu a fost indrumatorul principal al meu pentru urmatorii 40 de ani si a produs rezultate miraculoase. Si schimbarea pe care Cuvantul a produs-o a fost aproape fara efort.  Singurul efort a fost sa stau concentrat asupra Cuvantului lui Dumnezeu.

Desi Domnul mi-a vorbit aceasta in rugaciune, a fost important sa vad si in Cuvant. El mi-a revelat si confirmat aceasta prin pilda din Marcu 4: 26-29 unde se spune: “El a mai zis: „Cu Imparatia lui Dumnezeu este ca atunci cand arunca un om samanta in pamant;  fie ca doarme noaptea, fie ca sta treaz ziua, samanta incolteste si creste fara sa stie el cum. Pamantul rodeste singur: intai un fir verde, apoi spic, dupa aceea grau deplin in spic; si cand este copt rodul, pune indata secera in el, pentru ca a venit secerisul.”

In aceasta pilda, Isus a folosit exemplul semintei, timpului si recoltei, pentru a ilustra adevaruri despre cum Cuvantul lui Dumnezeu lucreaza, pe care putini oameni le inteleg

In primul rand, El a ne invata ca Cuvantul lui Dumnezeu trebuie sa fie semanat ca o samanta in inimile noastre. La fel cum samanta nu produce viata daca mai intai nu este semanata in pamant, Cuvantul lui Dumnezeu nu ne va aduce libertatea daca nu il luam in inimile noastre. A avea o Biblie pe mesele noastre, in mainile noastre, sau in capurile noastre nu este suficient, noi trebuie sa legam Cuvantul lui Dumnezeu de inimile noastre.

In al doilea rand, omul din pilda lui Isus, cel care a semanat samanta, a dormit, iar samanta a incoltit si crescut zi dupa zi. I-a luat timp semintei sa germineze. Nu poti sa plantezi o samanta intr-o zi si sa te astepti sa o vezi crescand in urmatoarea zi. Doar pentru ca nu e nimic vizibil deasupra pamantului, asta nu inseamna ca samanta nu creste.

Daca sapi dupa ea sa vezi daca se intampla ceva, ea nu va creste niciodata. Trebuie sa ai incredere ca samanta va face ceea ce este destinata de Dumnezeu sa faca, adica sa produca rod la vremea ei.

Cuvantul lui Dumnezeu lucreaza in acelasi fel. Cand meditam la Cuvantul lui Dumnezeu intr-o zi, nu ne putem astepta sa vedem rezultate in urmatoarea zi. Si nu putem sa meditam asupra Cuvantului intr-o zi si apoi sa traim diferit in urmatoarele sase zile. E ca si cum am sapa dupa samanta.

Ioan 15:7-8 spune: Daca ramaneti in Mine si daca raman in voi cuvintele Mele, cereti orice veti vrea, si vi se va da. Daca aduceti mult rod, prin aceasta Tatal Meu va fi proslavit; si voi veti fi astfel ucenicii Mei.

Apoi Isus, ne arata unul dintre cele mai importante adevaruri ale acestei pilde. El spune: “samanta incolteste si creste fara sa stie el cum”. Aceasta este o afirmatie extraordinara. Nimeni nu stie cum lucreaza o samanta.

Omul, cu toata intelegerea lui, nu a dezlegat misterul unei seminte. Putem face lucruri care sa arate ca o samanta, care sa aiba gustul unei seminte, care sa aiba exact aceleasi elemente chimice ca o samanta, dar daca sunt plantate, nu vor creste. Pentru mii de ani, oamenii au plantat seminte si au cules recoltele fara sa inteleaga cum functioneaza o samanta.

Nu inteleg la urma urmei cum lucreaza samanta Cuvantului lui Dumnezeu plantata in inimile noastre, si nu pot sa explic cum citirea Cuvantului lui Dumnezeu difera de citirea altor cuvinte din alte carti. Nu inteleg deloc, dar stiu ca functioneaza. Am experimentat viata supranaturala pe care Cuvantul lui Dumnezeu o aduce.

Cuvantul este o samanta care contine viata lui Dumnezeu. Cand este plantata in inima ta si este lasata acolo, va aduce acea viata. Singurul efort din partea ta este sa iti faci timp si sa faci efortul de a planta acea samanta. Apoi, schimbarile bune pe care le astepti sa vina, vor veni fara efort, in timp ce samanta Cuvantului va prinde radacini in inima ta.

Acesta este un adevar atat de simplu incat majoritatea oamenilor trec peste el. Multi cauta intalniri spectaculoase cu Dumnezeu care sa le transforme viata instantaneu. Ei vor ceva instant, decat sa aloce semintei timpul necesar pentru a aduce roada. Altii sunt chiar doritori sa petreaca ore in rugaciune cerand un miracol in loc sa semene Cuvantul lui Dumnezeu in inimile lor, care in timp vor produce acel miracol. Rugaciunea este ceea ce apa si ingrasamantul sunt pentru o samanta. Ele ajuta Cuvantul sa elibereze viata peste noi. Dar daca tu nu ai plantat samanta, nu conteaza cata apa sau ingrasamant pui, solul nu va produce roade. Samanta este ceea care are viata!

Rugaciunea nu este un substituit pentru plantarea semintei Cuvantului lui Dumnezeu in inima ta. Rugaciunea fara Cuvant este religiozitate in cel mai bun caz si vaicareala in cel mai rau caz.

Romani 12:2 ne da o alta cheie in ce priveste schimbarea fara effort: “Sa nu va potriviti chipului veacului acestuia, ci sa va prefaceti, prin innoirea mintii voastre, ca sa puteti deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea buna, placuta si desavarsita.”

Cuvantul “prefaceti’ a fost tradus din cuvantul grec metamorphoo, de unde deriva cuvantul metamorfoza. Acesta descrie miraculoasa transformare a unui vierme intr-un fluture. Daca vrem sa fim schimbati atat de dramatic ca un vierme care devine un fluture, calea pe care trebuie sa o urmam este inoirea mintii. Cuvantul lui Dumnezeu este calea pentru a putea implini aceasta.

In lumea naturala, stim ca nu putem avea o recolta daca nu plantam seminte. Dar in lumea spirituala, crestinii incearca asta tot timpul. In loc sa mearga la Cuvant si sa mediteze asupra Lui, ei alearga la cineva care a pentrecut timp in Cuvant ca sa ceara ajutor. Aceasta este o incercare de a scurta durata procesului in care samanta incolteste si da recolta.

Apoi, daca ei nu vad rezultate, sunt confuzi si ofensati. Dumnezeu poate veni in intampinarea nevoilor prin credinta altora, dar aceasta este ceva temporar si este o cale secundara prin care El ne atinge. Ceea ce vrea Dumnezeu este ca sa ia samanta Cuvantului Sau si sa o planteze in inimile noastre unde ea in mod natural si fara efort va produce schimbarile pe care le dorim.

Ai vazut vreodata un mar oftand si fortandu-se sa produca mere? Niciodata! Este natural pentru un mar sa produca mere. Este natural pentru tine sa produci roade – roade spirituale – si se intampla intr-un mod natural.

Avem si noi partea noastra. Dumnezeu niciodata nu a plantat sau semanat teren pentru nimeni. Aceasta este partea noastra, asta trebuie sa facem noi. Depinde de noi sa plantam Cuvantul Lui in inimile noastre, sa stam in acel Cuvant si apoi sa-L udam si sa ii punem ingrasamant prin rugaciune. Daca vom face acel mic efort, miracolul vietii din samanta Cuvantului lui Dumnezeu va face restul. Vietile noastre vor fi schimbate intr-un mod natural si fara efort.

Viata de crestin intr-adevar nu este grea, ea este usoara, daca ramanem in Cuvantul Lui.

Romani 8:6 spune: “umblarea dupa lucrurile Duhului este viata si pace.”

Umblarea dupa lucrurile Duhului, inseamna a sta in Cuvant, a avea mintea concentrata la Cuvant (Ioan 6:63) Samanta este Cuvantul lui Dumnezeu. Pamantul este inima noastra. Si rodul dupa care toti tanjim este rezultatul schimbarii dumnezeiesti.

Andrew Wommack

Sursa: http://www.awmi.net/extra/article/


Un comentariu

Binecuvantarea si miracolele

E adevarat ca slujim unui Dumnezeu al miracolelor. Dar tine-te bine, pentru ca ceea ce am de gand sa spun, va fi ca un soc pentru tine. Dumnezeu nu prefera sa vina in intampinarea nevoilor tale printr-un miracol. Inainte sa te gandesti ca mi-am pierdut credinta, asculta-ma. Definesc un miracol ca fiind o incetare a legilor naturale si personal am primit multe miracole. Nu exista nici un dubiu in mintea mea ca Domnul face miracole si le foloseste ca pe un clopotel ca sa atraga oamenii la El.

Dar lasa-ma sa te intreb. Ai vrea mai degraba sa primesti un miracol al vindecari sau sa traiesti in binecuvantarea unei sanatati bune? Ai vrea mai degraba ca Domnul sa faca un miracol ca sa te scoata dintr-un faliment financiar, sau sa fi atat de binecuvantat financiar incat El sa nu fie nevoit sa faca asta? Cred ca raspunsul logic la ambele intrebari  este evident.

Intotdeauna e mai bine sa eviti problemele, care sunt rezultatul unei vieti traite in binecuvantare, decat sa  fi eliberat de ele, aceasta necesitand un miracol. Exista trei motive importante ca sa primim de la Dumnezeu binecuvantarea mai degraba decat un miracol. In primul rand, binecuvantarea previne criza, in timp ce miracolul te scoate din criza. In al doilea rand binecuvantarea te aprovizioneaza mai din abundenta decat un miracol. Si in al treilea rand, miracolele sunt ceva ce rezolva problema pe moment, in timp ce binecuvantarile sunt solutii permanente.  Deci daca tu traiesti din miracol in miracol, asta inseamna probabil ca tu traiesti din criza in criza.

Intentia lui Dumnezeu pentru creatia Lui a fost sa functioneze sub binecuvantare in loc sa functioneze prin miracole. Daca pacatul nu ar fi corupt creatia lui Dumnezeu, nu ar fi fost nevoie de nici un miracol. Toata lumea ar fi fost sanatoasa, toti ar fi prosperi iar conflictele, cauzate de relatiile rupte nu ar exista.

Din pacate exista depravare pe pamant, si va exista intotdeauna un loc pentru miracole. Cu toate acestea, Isus nu doar ne-a iertat pacatele, El deasemenea ne-a rascumparat de sub blestem si a pus binecuvantare peste urmasii Lui.

Galateni 3:13 spune: Hristos ne-a rascumparat de sub blestemul legii, facandu-se blestem pentru noi, pentru ca este scris: Blestemat este oricine este atarnat pe lemn”

Daca credem ca suntem binecuvantati si ne comportam in conformitate cu aceasta, putem evita multe probleme care ne fac sa devenim candidati pentru miracole.

Lasati-ma sa ilustrez aceasta. Unii credinciosi se roaga pentru miracole financiare, dar nu practica darniciei si atunci nu va functiona. Stiu ca Dumnezeu ii iubeste, asa ca continua sa creada intr-un miracol, si la asta vor ramane. Ei nu asculta de cuvantul lui Dumnezeu in credinta, asa ca nu pot primi binecuvantarea lui Dumnezeu, declarata peste ei. Domnul ne-a spus sa lucram, iar El va binecuvanta munca mainilor noastre, si ca daca vom darui, ni se va da inapoi.

Citim in 2 Tesaloniceni 3:10 “Caci, cand eram la voi, va spuneam lamurit: Cine nu vrea sa lucreze, nici sa nu manance”.

Deuteronom 28:12 spune: “ Domnul iti va deschide comoara Lui cea buna, cerul ca sa trimeata tarii tale ploaie la vreme si ca sa binecuvinteze tot lucrul mainilor tale, vei da cu imprumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu  imprumut”

Luca 6:38 spune: “Dati si vi se va da, ba inca vi se va turna in san o masura buna, indesata, clatinata, care se va varsa pe deasupra. Caci cu ce masura veti masura, cu aceea vi se va masura”

Daca nu ascultam de aceste porunci ale Lui, aceasta este fie din ingnoranta fie ca nu avem incredere in promisiunile Lui. Aceasta nu inseamna ca Domnul ne uraste, dar inseamna ca necredinta noastra opreste binecuvantarea pe care El a declarat-o peste noi, sa devina reala in vietile noastre. Asa ca lipsa credintei in binecuvantarile lui Dumnezeu, ne face sa ajungem in crize, si chiar inaintea dezastrului daca continuam cu incapatanare sa credem ca va veni o minune, primim suficient cat sa trecem acel hop. Luna urmatoare vom avea nevoie de alt miracol. Cunosc acest lucru din proprie experienta.

Una din cele mai mari greseli din viata mea a fost sa cred ca a fi un lucrator full-time necesita renuntarea la locul meu de munca. Nu era vorba ca nu vreau sa muncesc, am fost un om muncitor si mi-a placut munca. Sincer am crezut ca trebuie sa fac o alegere, si ca nu le pot face pe amandoua. A durat ani de zile pana ce Domnul a trecut de incapatanarea mea si m-a invatat ca as putea munci ca sa suplimentez veniturile inainte ca lucrarea sa creasca. Intre timp, Jamie si cu mine am trecut printr-o multime de crize financiare, care nu erau necesare.

Pentru ca Domnul ne-a iubit, ne-a tinut in viata printr-o multime de miracole. Imi amintesc saptamana dinaintea nasterii primului nostru baiat. Nu aveam bani sa platim cheltuielie. Intr-un mod miraculous, un grup de studio biblic, care era la aproximativ 100 mile departare, ne-a trimis tot ce aveam nevoie sa platim la acel moment.

In ziua dupa nasterea lui Joshua, am ramas fara benzina si am impins masina pana la o benzinarie. Fara nici un ban si nestiind ce sa fac, am inceput sa umplu rezervorul crezand ca Dumnezeu va face un miracol. (Va rog sa nu faceti asta – nu este recomandat, e doar ceea ce eu am facut atunci). In timp ce umpleam rezervorul, proprietarul care era crestin, a iesit si in treacat m-a intrebat ce mai fac. I-am spus despre faptul ca Joshua tocmai s-a nascut si el a spus: “Ei bine, acest rezervor de benzina e de la mine pentru sarbatorirea nasterii lui” Multumesc Isuse! Intr-o alta ocazie, am mers la magazine cu 7 dolari si am venit acasa cu 3 plase mari de carne si alte feluri de mancare. Alt miracol. Odata, masina noastra a mers o saptamana fara benzina. As putea continua cu multe exemple de felul acesta. Am experiemtat multe miracole tot timpul.

Multi ani mai tarziu, ma gandeam la toate aceste miracole, si am inceput sa ma ingrijorez putin. Trecusera ani de cand am vazut astfel de miracole in ce priveste finantele. Cand am cantarit asta, Domnul mi-a vorbit si mi-a spus: “Ai vrea sa mergi inapoi in stilul de viata bazat pe miracole, sau mai degraba vrei sa traiesti in binecuvantarea de care te bucuri acum? Asta m-a socat. Mai degraba vreau sa fiu binecuvantat decat sa am nevoie de un miracol. Acum cand am nevoie de benzina, ma duc umplu rezervorul si cumpar benzina. Multumesc Isuse!

Pentru ca miracolele sunt “nenaturale” ele nu sunt permanente. Domnul a creat legi care guverneaza bunul mers al creatiei Sale. Uneori , temporar ne surprinde dar intotdeauna situatia se intoarce la operarea naturala a acestor legi. De exemplu, daca abuzam de corpul nostru, avem nevoie de un miracol al vindecarii. Dar daca nu ne ocupam de radacina problemei, boala sau infirmitatea se vor intoarce, si vom avea nevoie din nou de un miracol

Dar cand credem Cuvantul lui Dumnezeu si ii urmam instructiunile, el ne va invata cum sa mancam, cum sa facem exercitiu, sis a ne bucuram de sanatate (Prov 17:22). Domnul mai degraba vrea sa te tina sanatos prin binecuvantarea Lui decat sa te vindece printr-un miracol. Si spre deosebire de miracol, binecuvantarea odata primita, nici o forta dinafara nu o poate opri.

Iata ca am primit porunca sa binecuvintez, Da, El a binecuvantat, si eu nu pot intoarce” (Numeri 23:20)

Binecuvantarea lui Avraam vine peste noi prin credinta in Hristos, si binecuvantarea nu consta in lucrurile pe care Avraam le-a avut. Ai vrea sa ai animalele lui Avreaam care sunt moarte de  4000 de ani? Vrei sa ai corturile si hainele lui? Nu cred. Ceea ce vrei este favorul lui Dumnezeu care a fost declarat peste el, care a produs abundenta fizica si spirituala. Aceasta este binecuvantarea lui Dumnezeu, este favorul Lui spus (declarat) peste noi.  Si acea binecuvantare, daca este impletita cu credinta va produce abundenta in duh, suflet si trup.

Exista mult mai multe contraste intre binecuvantari si miracole decat am prezentat eu aici. Cred ca acesta este unul din cele mai benefice adevaruri pe care Domnul m-a  invatat. Daca iti vei schimba mentatlitatea dintr-una bazata pe miracole intr-una bazata pe binecuvantare, vei incepe sa prosperi cum nu ai facut-o niciodata.

Vestea buna este ca tu esti deja binecuvantat. Vestea proasta este ca majoritatea nu cunosc puterea acestei binecuvantari. Ei mai degraba au parte de miracole. Daca primesti acest mesaj in inima ta, vei ajunge intr-un moment cand te vei ruga “Doamne, ajuta-ma sa nu mai am nevoie de nici un miracol de la Tine. Vreau sa traiesc in binecuvantare” . Cand vine vorba de nevoile personale, miracolele ar trebui sa fie pentru oameni care nu au revelatia asupra binecuvantarii lui Dumnezeu. Nu lasa sa fi tu acea persoana.

Andrew Wommack

Sursa: http://www.awmi.net/extra/article/


3 comentarii

Rascumpararea

Vreau sa incep acest articol prin a arunca o bomba “Pacatul nu mai este o problema pentru Dumnezeu, noi suntem rascumparati!” Cu aceasta afirmatie, ori esti fericit, socat ori confuz. Aceasta este o afirmatie radicala, dar una pe care eu o cred prin Cuvantul lui Dumnezeu.

Mesajul pe care cei mai multi oameni il aud, spune ca pacatul rupe relatia sau partasia ta cu Dumnezeu. Cel mai strict mesaj spune ca iti pierzi mantuirea de fiecare data cand pacatuiesti, pana ce pacatul este marturisit. Altii cred ca mantuirea ta vesnica este inca sigura, dar pierzi partasia, nu mai primesti raspuns rugaciunilor, sau nu mai poti fi folosit de Dumnezeu daca pacatuiesti. Acestea nu sunt vesti bune, gandindu-ne la pacatele noastre (Romani 3:23, 1 Ioan 1:8).

Crestinii de obicei fac fata, incercand sa isi marturiseasca fiecare pacat. Lasati-ma sa spun lucrurile pe sleau. Biblia spune ca tot ce nu vine din incredintare (credinta) este pacat (Romani 14:23). Umblam noi totdeauna in credinta (lucruri care vin din incredintare)? Iacov 4:17 reveleaza ca pacatul nu este doar atunci cand faci lucruri gresite, dar si atunci cand nu faci lucruri care sti ca trebuie facute. Poate cineva pretinde ca il iubeste pe Dumnezeu si pe cei din jur asa cum ei stiu ca ar trebui?

Luand aceste definitii, noi toti pacatuim prin neputinta firii noastre. E imposibil sa ne marturisim fiecare pacat. Si daca asta ar fi posibil, aceasta ar pune o greutate pe umerii nostri in ceea ce priveste mantuirea. Nu ar mai exista pace si odihna in relatia cu Domnul daca lucrurile ar fi asa (Rom 5:1)

Cei mai multi oameni, inclusive crestini, vad iertarea de pacate ca ceva ce Dumnezeu poate face, si continua sa faca, dar nu pe ceva deja terminat (implinit). De aici vine falsul concept ca noi trebuie sa ne marturisim constant pacatele, ceea ce ne tine constineti de pacat.

Noul Testament prezinta iertarea de pacate ca pe ceva ce este deja implinit,  iar efectul acestei rascumparari este ca noi nu mai trebuie sa fim constienti de pacat (Evrei 10:1-2)

Intreaba-te ce anume produce iertarea de pacate si unde s-a intamplat aceasta? Isus a fost Mielul lui Dumnezeu care a luat pacatele lumii (Ioan 1:29) Prin varsarea sangelui lui Isus, tu primesti rascumpararea (salvarea), care este iertarea pacatelor tale. (Efeseni 1:7, Col 1:14)

Cand a murit Isus si si-a dat sangele pentru pacatele noastre? Acum 2000 de ani. El nu va mai face asta niciodata (Rom 6:9-10). El a avut de a face cu pacatelele intregii omeniri odata pentru totdeauna. (Evrei 9:25-28 si 10:10-14) Sacrificiul lui Isus pentru pacatele noastre este o munca implinita.

Noi nu trebuie sa ii cerem lui Isus sa ne ierte pacatele. El deja a facut asta. Pavel nu i-a spus temnicerului din Filipi sa ii ceara lui Isus sa il ierte. Pavel i-a spus sa creada ca Isus a facut asta deja si ca el va fi mantuit. (Fapte 16:31). Noi Il marturisim pe Domnul Isus, nu pacatele noastre, sa primim acest dar al mantuirii (Romani 10:9)

Inseamna asta ca toti din lume vor fi mantuiti? Cu siguranta ca nu. Trebuie sa primim iertarea prin credinta (Fapte 26:18) Domnul deja a iertat pacatele tuturor. (1 Ioan 2:2) . Acesta este harul. Dar noi trebuie sa ne punem credinta in ceea ce Dumnezeu deja a implinit prin har ca sa fim mantuiti (Efeseni 2:8)

Deci, nu multele pacate ale unei persoane il trimite in iad, s-a platit deja pentru pacat, pacatul a fost deja iertat. Este vorba de singurul pacat al necredintei in Isus care trimite o persoana in iad. Esecul lor de a accepta ceea ce Isus a facut pentru ei, ii duce intr-un loc al chinului vesnic.

Ioan 16:8-9 spune: “Si cand va veni El, va dovedi lumea vinovata in ce priveste pacatul, neprihanirea si judecata. In ce priveste pacatul, pentru ca ei nu cred in Mine”

Singurul pacat pe care Duhul Sfant ni-l reproseaza este pacatul de a nu crede in Isus. Asta e tot. Asta nu inseamna ca Duhul Sfant nu ne va arata ca lucrurile pe care le facem sunt gresite. Dar El le foloseste ca sa ilustreze ca noi nu credem in Isus. Duhul Sfant nu ne crucifica de fiecare data cand pacatuim, El ne trage inapoi in credinta si in increderea in Isus. Aceasta este toata treaba cu Dumnezeu.

Ce diferenta face asta in vietile noastre, daca acceptam iertarea ca pe ceva deja implinit sau nu? Exista o diferenta uriasa. Ne da siguranta si pace, stiind ca Dumnezeu nu este suparat pe noi si nu va fi suparat pe noi. Pacatele noastre sunt deja iertate – si nu doar pacatele din trecut pe care le-am savarsit inainte sa fim nascuti din nou. Toate pacatele noastre – trecute, presente si chiar si cele viitoare- sunt deja iertate.

Cineva ar putea spune: “Cum poate Dumnezeu ierta pacatele inainte sa le comitem?” Ei bine, mai bine te-ai ruga ca El sa poata sa faca asta, pentru ca Isus a murit doar odata pentru pacatele noastre, cu 2000 de ani in urma inainte ca tu sa comiti orice pacat. Daca El nu poate ierta pacatele inainte ca tu sa le comiti, atunci tu nu poti fi mantuit.

In Evrei 10:10-12 si 14 se spune: Prin aceasta „voie” am fost sfintiti noi, si anume prin jertfirea trupului lui Isus Hristos o data pentru totdeauna. Si, pe cand orice preot face slujba in fiecare zi si aduce de multe ori aceleasi jertfe, care niciodata nu pot sterge pacatele, El, dimpotriva, dupa ce a adus o singura jertfa pentru pacate, S-a asezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu …….Caci printr-o singura jertfa El a facut desavarsiti pentru totdeauna pe cei ce sunt sfintiti.

Noi am primit o rascuparare vesnica, nu momentana (Evrei 9:12) O singura jertfa a fost facuta pentru toate pacatele pentru totdeauna, si noi am fost facut perfecti pentru totdeauna. Cum putem citi aceste versete  si sa tragem alta concluzie, decat ca orice pacat – trecut, present si viitor- au fost iertate si ca rascumpararea noastra este vesnica?

Daca tu ai acceptat jertfa lui Isus pentru pacatele tale prin credinta, atunci duhul tau este perfect (Evrei 12:23). Duhul tau a fost nascut din nou. Un million de ani de acum inainte, duhul tau va fi identic cu ceea ce este chiar acum, si este identic cu Isus (1Corinteni 6:17 si 1 Ioan 4:17).

Imbunatatesc eu imaginea pacatului sau spun ca pacatul nu conteaza? Nu! Pacatul este un lucru teribil si este un atac al lui Satan in viata ta (Rom 6:16) Urasc pacatul! Traiesc o viata mai sfanta ca majoritatea dintre cei care citesc asta. Eu doar apreciez sangele si izbavirea lui Isus asupra pacatului. Jertfa Lui a fost infinit mai mareata decat toate pacatele trecute, prezente si viitoare ale intregii rase umane. Isus a platit datoria cu care noi eram datori.

Tu poti spune: “Dar 1 Ioan 1:9?”

Ma bucur ca ai adus acesta in discutie

1 Ioan 1:9 spune: “Daca ne marturisim pacatele, El este credincios si drept ca sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca de orice nelegiuire”

Nu ne marturisim pacatele ca sa fim mantuiti, sa retinem sau sa ne pastram mantuirea. Trebuie sa ne marturisim pacatele nu pentru scopul de a ne naste din nou, ci pentru ca firea noastra s-a murdarit. Aceasta ii da lui Satan un drept legal de a functiona in firea noastra. (Romani 6:16)

Marturisirea ca noi am pacatuit inseamna ca ne intoarcem la acordul cu Dumnezeu si iesim din acordul cu diavolul. Aceasta il opreste pe Satan sa ne domine prin pacat si sa ne traga afara din iertare si sfintenie, ceea ce deja exista in duhurile noastre nou nascute.

Duhurile nou nascute sunt deja rascumparate vesnic (Evrei 9:12)  Sufletul si trupul au fost deasemenea cumparate prin sangele Lui, dar rascumpararea lor nu a avut inca loc. Oricum, Dumnezeu a facut provizii si pentru acestea.

Romani 8:23 spune: “Si nu numai ea, dar si noi, care avem cele dintai roade ale Duhului suspinam in noi si asteptam infierea adica rascumpararea trupului nostru”

Efeseni 1:14 spune: “Care este o arvuna a mostenirii noastre pentru rascumpararea celor castigati de Dumnezeu, spre lauda slavei Lui.”

Cand rascumpararea este completa in duh, suflet si trup, Il vom cunoastem cum suntem si noi cunoscuti (1 Cor 13:12) Dar inainte de asta, putem experimenta o minte inoita prin Cuvantul Lui. Si desi asteptam rascumpararea trupurilor noastre, noi putem primi vindecare in timp ce traim in trupurile noastre muritoare. Dumnezeu a facut provizii atat pentru suflet cat si pentru trup chiar daca rascumpararea lor inca nu a fost manifestata.

Din pacate, cei mai multi crestini nu profita de pe urma acestor provizii. Ei nu si-au inoit mintile si inca nu inteleg ca noi suntem deasemenea izbaviti de sub blestemul legii (Gal 3:13) Credinciosii normali nou testamental inca incearca sa Il faca pe Dumnezeu sa le raspunda pe baza realizarilor lor. De ce? Pentru ca ei nu stiu ca legamantul Vechiului Testament bazat pe fapte si realizari este terminat. Acum suntem sub lucrarea harului si credintei Noului Testament. (2Cor 3:7-8)

Legea a fost data sa ii convinga pe oameni de neputinta lor ca ei sa poata vedea novoia unui Mantuitor. Slava lui Dumnezeu ca nu mai suntem sub lege. 1 Timotei 1:9 spune ca legea nu este data pentru un om neprihanit. Si cine este neprihanit? Acea persoana care este nascuta din nou. (2 Cor 5:21)

Evrei 7:12 si 18 spune: Pentru ca, odata schimbata preotia, trebuia numaidecat sa aiba loc si o schimbare a Legii……Astfel, pe de o parte, se desfiinteaza aici o porunca de mai inainte, din pricina neputintei si zadarniciei ei –

Ce declaratie radicala! Se desfinteaza! Cuvantul “desfinteaz” inseamna a se anula, a face nul. Legea Vechiului Testament a fost anulata, s-a terminat cu ea. Legea a fost slaba si neprofitabila. A fost doar o etapa inainte de Isus (Galateni 3: 23-25)

Intelegerea rascumpararii, iertarii complete a pacatelor noastre este fundamental pentru a intelege noul legamant si cum se raporteaza Dumnezeu la tine astazi. Daca esti nascut din nou si inca iti pui intrebari de genul: “Pot sa imi pierd mantuirea?” “Daca mor fara pacatele marturisite, voi merge in cer?” sau “Asculta Dumnezeu rugaciunile cuiva care inca pacatuieste?” atunci tu nu ai inteles rascumpararea (mantuirea).

Rascumpararea este foarte practica, si intelegerea ta asupra ei va determina ce esti in stare sa primesti de la Dumnezeu, nu doar in vesnicie ci si aici, acum.

Andrew Wommack

Sursa: http://www.awmi.net/extra/article/


Un comentariu

Harul: Puterea Evangheliei

Multi oameni din toata lumea care se declara crestini nu au auzit niciodata adevarata Evanghelie. Ei cred despre crestinism ca nu e nimic mai mult decat un set de reguli diferit, inlocuind regulile crestine de genul „ce sa faci, ce sa nu faci” cu cele ale altor religii. Ei continua sa creada ca trebuie sa castige drumul catre Dumnezeu si apoi sa faca tot ce le sta in putinta pentru a merita mantuirea. Aceasta nu este adevarata Evanghelie.

A-L accepta pe Isus ca si Mantuitor cu credinta ca acum va trebui sa traiesti dupa un anumit set de reguli, sau sa schimbi un set de reguli cu altul, nu este vestea buna. De ce? Pentru ca asta inseamna ca inca te bazezi pe ceea ce faci tu si iti garantez ca diavolul se va asigura ca sti ca ceea ce reusesti sa faci nu este suficient de bine. El este cel care acuza (Apocalipsa 12:10). Adevarul care face ca Evanghelia sa fie „aproape prea buna ca sa fie adevarata” este acela ca suntem acceptati de Dumnezeu prin ceea ce Isus a facut pentru noi. Revelatia asupra harului lui Dumnezeu te va elibera de o mentalitate a faptelor pe care trebuie sa le faci si te va duce catre o incredere si dependenta totala fata de Dumnezeu. Mantuirea se bazeaza pe credinciosia lui Dumnezeu, nu a noastra! Aceasta este baza pentru a mentine o relatie stransa cu Dumnezeu si pentru a primi toate beneficiile care vin o data cu mantuirea.

Romani 1:16-17

Caci mie nu mi-e rusine de Evanghelia lui Hristos; fiindca ea este puterea lui Dumnezeu pentru mantuirea fiecaruia care crede: intai a iudeului, apoi a grecului; deoarece in ea este descoperita o neprihanire pe care o da Dumnezeu, prin credinta si care duce la credinta, dupa cum este scris: „Cel neprihanit va trai prin credinta.”

Epistola catre Romani ne spune ca Evanghelia este puterea lui Dumnezeu. Aceasta produce viata lui Dumnezeu in oameni. Cuvantul Evanghelie a devenit astazi un termen religios care a pierdut mult din ceea ce inseamna. Multi asociaza Evanghelia cu ceva ce are legatura cu religia, in mod specific cu religia crestina dar „evanghelie” inseamna „veste buna”. Cuvantul grec „euaggelion”, care a fost tradus cu „evanghelie” in 74 versete din Noul Testament, era foarte rar in alte scrieri. El a mai fost gasit de doua ori in manuscrise extra-biblice. Aceasta deoarece acest cuvant nu inseamna doar „vestea buna” ci o mai buna descriere este „vestea aproape prea buna ca sa fie adevarata”.

In cea mai mare parte, cultura crestina de astazi asociaza Evanghelia cu aceste propozitii: „Esti un pacatos. Daca nu te pocaiesti vei ajunge in Iad.”. Aceste propozitii sunt adevarate. Exista un Rai si un Iad, exista Dumnezeu si exista diavolul si vei ajunge in Iad daca nu te pocaiesti si nu primesti mantuirea, dar chiar daca toate acestea sunt adevarate aceasta nu este o veste buna. Nu este Evanghelia. In realitate este complet diferit de ceea ce Apostolul Pavel ne invata. Romani 2:4 spune ca bunatatea lui Dumnezeu este cea care ne conduce la pocainta, nu judecata si condamnarea. Despre aceasta invata Pavel si asta este vestea buna.

Evanghelia este direct asociata cu harul lui Dumnezeu. Acesta este singurul mod in care putem obtine iertarea pacatelor, prin har, nu prin sfintenia noastra sau prin faptele noastre bune. Dumnezeu nu ia oamenii „buni” si ii mantuieste, El ii considera neprihaniti pe cei pacatosi (Rom. 4:5). Aceata produce multe probleme celor ce sunt religiosi. Ei zic, „Stai asa! Cred ca trebuie sa faci asta si aia ca sa fii sfant.”. Religia – falsa religie, conceptele oamenilor – invata ca neprihanirea in fata lui Dumnezeu si primirea binecuvantarilor Lui se obtin prin bunatatea noastra si prin faptele pe care le facem. Invatatorii religiosi spun: ” Trebuie sa vii la biserica, trebuie sa citesti Biblia, sa te rogi mult, etc. Apoi, daca faci aceste lucruri asa cum trebuie, Dumnezeu te va asculta.” Aceste lucruri sunt anti-Evanghelie! Sunt impotriva „vestii bune” a harului lui Dumnezeu pentru ca pune povara mantuirii pe spatele nostru – si nu o poti purta. Nimeni nu se poate mantui singur.

Aceasta este pe scurt falsa Evanghelie pe care cei religiosi o predica astazi. Ei poate ca vorbesc despre Dumnezeu Tatal, despre Isus care este Mantuitorul lumii care a murit pentru pacatele noastre dar la baza este o alta Evanghelie care nu este o veste buna deloc.

Galateni 1

7. Nu doar ca este o alta Evanghelie; dar sunt unii oameni care va tulbura si voiesc sa rastoarne Evanghelia lui Hristos.

Evanghelia nu consta doar in credinta in mantuire ci consta si in intelegerea modului in care aceasta mantuire este obtinuta. “Daca te porti cum trebuie si faci fapte bune atunci vei fi bun”. Acesta nu este adevaratul mesaj al Evangheliei. Uite ce spune Pavel cand s-a adresat prima oara efesenilor: Faptele Apostolilor 20 24. Dar eu nu tin numaidecat la viata mea, ca si cum mi-ar fi scumpa, ci vreau numai sa-mi sfarsesc cu bucurie calea si slujba pe care am primit-o de la Domnul Isus, ca sa vestesc Evanghelia harului lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte Pavel spune ca vesteste vestea buna a harului lui Dumnezeu. Vestea buna – sau Evanghelia – este harul lui Dumnezeu.

Pana si cuvantul mantuire nu este inteles corect. Cestinii spun ca mantuirea inseamna ca pacatele iti sunt iertate. Este adevarat ca exista un moment cand treci de la moarte la viata si cand iti sunt iertate pacatele dar asta nu este tot ceea ce inseamna mantuirea. Este o definitie incompleta. Mantuirea nu se limiteaza la experienta initiala a nasterii din nou. „Sozo”, cuvantul grec tradus prin cuvantul „mantuire” inseamna mai mult decat iertarea de pacate. Acest cuvant inseamna si vindecare, eliberare si prosperitate. Este un cuvant care insumeaza tot ceea ce Isus ne ofera prin moartea, ingroparea si invierea Sa.

Iacov 5:14-15 arata cel mai bine cum mantuirea include si vindecarea si iertarea pacatelor:

Este vreunul printre voi bolnav? Sa cheme pe prezbiterii bisericii; si sa se roage pentru el, dupa ce-l vor unge cu untdelemn in Numele Domnului. Rugaciunea facuta cu credinta va mantui pe cel bolnav, si Domnul il va insanatosi; si, daca a facut pacate, ii vor fi iertate.

Mantuirea este un pachet de beneficii si totul este obtinut prin harul lui Dumnezeu, nu prin faptele noastre. Satan va incerca mereu sa ne insele. El este cel care vrea ca noi sa credem ca putem castiga ceva de la Dumnezeu. El este cel care ne face sa ne indoim de faptul ca este voia lui Dumnezeu de a ne binecuvanta si din pacate biserica sustine aceasta idee.

Multi crestini intreaba „De ce nu sunt vindecat? Am postit, m-am rugat, am citit Biblia. Ma duc la biserica si dau zeciuiala. Fac tot ce pot mai bine. Ce cere de la mine Dumnezeu?”. Cand vorbesc astfel ei tocmai si-au raspuns. Ei nu se uita la ceea ce Isus a facut ci se uita la ceea ce fac ei iar asta duce mereu la esec. Cei mai multi oameni cred ca Dumnezeu ii ajuta proportional cu ceea ce fac ei. Aceasta este o eroare pe care Pavel o combate in Epistola catre Romani. Cand Pavel spune ca nu ii este rusine cu Evanghelia, el de fapt spune ca nu ii este rusine sa spuna oamenilor despre bunatatea, harul si mila Domnului.

Dumnezeu ne iubeste in ciuda a ceea ce suntem si a ceea ce am facut. Ei, asta chiar ca este o veste buna! Oamenii religiosi ai vremii considerau ca este teribil sa spui asa ceva. Ei credeau ca ceea ce spune Pavel este o erezie. Oamenii trebuiau sa se raporteze la Dumnezeu bazanduse pe cat de rau le parea cu ceea ce faceau. Din punctul lor de vedere Dumnezeu nu era multumit de ei si de ceea ce faceau si ei erau doar niste viermi in ochii Domnului. Suna familiar?

La suprafata pare o atitudine de smerenie. In realitate, aceasta teorie face ca relatia omului cu Dumnezeu sa depinda de om. „Uite ce am facut pentru Dumnezeul meu, ce sfant am fost si cat de mult m-am negat pe mine”. Aceasta este o metoda de a te apropia de Dumnezeu centrata pe sine, o metoda independenta care nu aduce nici o roada in viata omului. Oamenii religiosi vor sa fie siguri ca ceilalti stiu cat sunt de pacatosi si ca vor ajunge in Iad. Adevarul este insa ca oamenii stiu cat sunt de pacatosi.

Romani 1:18-19

Mania lui Dumnezeu se descopera din cer impotriva oricarei necinstiri a lui Dumnezeu si impotriva oricarei nelegiuiri a oamenilor care inabusa adevarul in nelegiuirea lor. Fiindca ce se poate cunoaste despre Dumnezeu le este descoperit in ei, caci le-a fost aratat de Dumnezeu.

Mania lui Dumnezeu este cunoscuta intuitiv de fiecare persoana. Fiecare om stie ca Dumnezeu este manios pe pacat si nelegiuire. Astfel ca atunci cand cineva intreaba „daca spun oamenilor despre bunatatea lui Dumnezeu ce ii va face sa inteleaga ca sunt pacatosi care au nevoie de mantuire?” Pavel spune ca oamenii deja stiu asta. In inima lor oamenii deja stiu ca sunt pacatosi si ca au nevoie sa fie mantuiti. Este posibil sa fie nevoie sa li se explice ce inseamna aceste lucruri dar nu prin condamnare si restrictii religioase de genul ce trebuie facut si ce nu. Pavel a spus ca nu acesta este modul de abordare.

Modul de abordare este Evanghelia, vestea aproape prea buna pentru a fi adevarata. Este mantuirea prin har cea care il face pe om sa primeasca iertarea de pacate, vindecarea trupului, eliberarea de sub asuprirea lui Satan si altele. Nu e nevoie sa convingem oamenii ca sunt pacatosi ci trebuie sa le aratam calea de iesire. Aceasta este Evanghelia!

Andrew Wommack

Sursa: http://www.awmi.net/extra/article/