CUM A LUAT BISERICA PRIMARA CINA
Pentru biserica primara, Cina era parte din mancarea pe care ei o mancau in fiecare zi. Nu a fost o ceremonie religioasa, nu era necesara prezenta unui preot pentru a o imparti.
Toti impreuna erau nelipsiti de la Templu in fiecare zi, frangeau painea acasa si luau hrana cu bucurie si curatie de inima (Fapte 2:46)
Putem vedea ca era parte din masa lor zilnica, apostolul Pavel mentioneaza unele nereguli care erau prezente in biserica din Corint.
Cand va adunati, dar, in acelasi loc, nu este cu putinta sa mancati Cina Domnului. Fiindca atunci cand stati la masa, fiecare se grabeste sa-si ia cina adusa de el, inaintea altuia; asa ca unul este flamand, iar altul este beat. (1Corinteni 11:20-21)
Astfel, fratii mei, cand va adunati sa mancati, asteptati-va unii pe altii. Daca-i este foame cuiva, sa manance acasa, pentru ca sa nu va adunati spre osanda.(1Corinteni 11:33-34a)
Aceste pasaje ne arata ca ei mancau painea si rodul vitei intr-un mod simplu, nicidecum religios. Apostolul subliniaza nevoia de a da insemnatatea spirituala care trebuie acestei mese ca ea sa produca viata si nu moarte.
Pentru primii crestini era important sa vorbeasca despre moartea Domnului si fiecare dintre ei sa se gandeasca la ea in ce priveste propria viata si sa isi evalueze umblarea cu Domnul. Cand unul dintre ei lua painea care trecea pe la el, isi reamintea cu trupul si inima, jertfa dureroasa pe care Isus a facut-o pentru lume ca ei sa poata trai o viata sfanta pentru El.
Aceasta a fost o masa, care hranea spiritual pe cineva. Nu era o ceremonie religioasa, plina de protocol.
In Biblie nu exista nici un singur ritual legat de Cina. Nu exista preot care sa o imparta. Ea este un privilegiu al fiecarui credincios si este cea mai mareata mostenire pe care Dumnezeu ne-a dat-o.
Foarte interesant articolul acesta despre Cina ca toate paginile din aceasta categorie.
Nu m-am gandit pana acum ca se poate lua Cina si intr-un astfel de mod, dar textele biblice sustin ce ai prezentat aici.
Ca exemplu practic, tu iei Cina in familie amintindu-va de jertfa Domnului in timp ce mancati? Mi-ar place sa exemplifici un pic cum procedati? Exista la fiecare masa la care luati Cina ceva vin (sau must) si turta facuta fara drojdie (ca daca iei cu paine obisnuita atunci sigur ai la orice masa)?
In biserica pe care o frecventezi luati cina oride cate ori va strangeti?
Nu am primit inca raspuns. Stiu ca as putea deduce in mare parte din ce ai scris deja. Totusi, da-mi te rog si mie exemplu personal practic la ce am intrebat mai sus.
De regula eu iau Cina acasa, in familie, in fiecare zi. Elementele sunt vinul rosu si painea normala. Nu imi bat capul cu lucruri de genul: trebuie sa fie vin sau must, trebuie sa fie paine dospita sau nu. Cina se ia prin credinta.
In ceea ce priveste momentul zilei, noi luam Cina seara inainte de culcare pentru ca atunci suntem sigur cu totii impreuna.
Sunt momente cand iau Cina si la alta ora a zilei, adica pe langa Cina luata seara o mai iau atunci cand am nevoie. Ce inseamna cand am nevoie? Cand apare un atac demonic. De fiecare data cand am simtit un atac demonic si am luat Cina a disparut imediat atacul.
Au fost momente cand mi s-a spus in vis ca trebuie sa iau Cina, nu am ascultat si nu am luat dimineata iar in timpul zilei m-am trezit cu un atac demonic de toata frumusetea. In acel moment pe langa faptul ca am inceput sa vorbesc in limbi m-am dus si am luat Cina si atacul a disparut.
Ca sa intelegi ce inseamna un atac demonic am sa explic aici cum a fost ultimul: in timp ce imi faceam treaba si eram in liniste si pace, fara sa ma gandesc la ceva anume dintr-o data am simtit cum se schimba atmosfera din jurul meu. Am simtit ca si cum vine ceva si dintr-o data m-a apucat o frica ca de moarte, o frica ca din Iad astfel incat picioarele au inceput sa mi se inmoaie, inima sa bata ca la balamuc, senzatie de voma si dorinta de a fugi. Pe scurt am simtit prezenta raului si a urmat un atac de panica. Am luat Cina si instantaneu a disparut tot iar atacul de panica a fost inlocuit de pace.
Asta nu este singura forma de atac demonic. Am descris aici doar ultima experienta de acest gen.
Este pacat ca biserica nu ne invata de existenta acestor lucruri si de modul in care trebuie sa luptam cu ele.
Lucruri de genul asta, ma refer la atacurile demonice, mai gasesti doar in scrierile celor din manastiri.
Multumesc mult pentru raspunsuri. Cred ca mi-au fost de folos. Chiar daca nu esti obligat sa-mi spui, m-ar interesa la ce biserica mergi tu (penticostala, carismatica…etc.)…
E prima data cand am primit asemenea sfaturi cu privire la atacurile demonice. Eu ma asteptam ca lucrurile sa mearga cumva pasiv: sunt in Cristos, rezulta sunt protejat…
In fine, nu vreau sa filozofez, multumesc inca odata pt. raspunsuri!
Nu stiu daca ai apucat sa citesti si articolul asta: http://gradinaeden.wordpress.com/2010/11/09/toti-ne-confruntam-cu-ispita/
Pe mine m-a ajutat foarte mult.